Prima fabrică de uleiuri alimentare din România, realizată de fermieri din Mureș, Cluj, Alba și Sibiu
Publicat de Stan Lucian, 24 septembrie 2026, 17:00 / actualizat: 25 septembrie 2026, 8:38
Această inițiativă ar putea fi finalizată până în 2028 și nu ar fi putut exista fără crearea asocierii ”Cooperativa Podișul Transilvaniei”. Aceasta a reușit să depășească prejudecățile privind vechile cooperative agricole de producție din vremea comunismului.
Fermierul Emil Turdean, membru al asocierii, a explicat că modelul acestei cooperative a fost luat din țări occidentale, iar cei 21 de agricultori care o compun, exploatează peste 33.000 de hectare de teren de floarea soarelui, în patru județe din centrul țării – Mureș, Cluj, Alba și Sibiu.
El estimează că fabrica va începe să producă ulei alimentar în circa doi ani de acum încolo:
„În mod normal trebuia să terminăm în 2027 dar am pornit cu șase luni întârziere din cauza la o bancă românească care ne-a tot ținut în ”greenlight”. Avem 10 milioane de la Uniunea Europeană, avem aproximativ 9 milioane partea fermierilor, avem 17 milioane de la acea bancă. Etapa a doua va fi rafinarea care, va costa 10 milioane de euro. În total, 45-46 milioane de euro. Capacitatea de producție va fi de 600 de tone de floarea soarelui procesată în 24 de ore. Estimez că peste vreo doi ani se va da drumul. Eu zic că nu mai repede de aprilie 2028.”
Din punct de vedere al resurselor energetice, pe lângă gaz, vor fi instalate panouri solare, tot cu bani de la Uniunea Europeană, cu o putere instalată de aproape 3 MW.
La acestea se adaugă puterea calorică a resturilor rămase din producția de ulei de diverse sortimente de plante. Este vorba de floarea soarelui, soia, rapiță sau in, în funcție de comenzi, mai precizează Emil Turdean:
„Avem un proiect de asemenea, de la Uniunea Europeană cu 100% finanțare, panouri fotovoltaice de 1,62MW putere instalată la care mai adăugăm baterii de acumulare de 1MW. Plus că tot ce rezultă de la floarea soarelui va fi procesată fără coji. Cojile le ardem, într-un cazan de aburi, aburul intră în circuitul tehnologic a fabricii și o parte intră la uscarea cerealelor care vor intra în fabrică, floare, soia, rapiță, in.”
Fermierul Emil Turdean subliniază că fără anumite forme de asociere, în marketing, vânzări, chiar și la lucrări, mulți fermeri români nu vor rezista pe această piață concurențială extrem de competitivă, cu mărfuri provenite nu doar din Uniunea Europeană ci și din afara acestui spațiu.
El lansează un apel către fermierii români mai tineri să intre în asociere, precizând că, din păcate, mulți dintre cei mai în vârstă se tem și se opun acestor forme cooperatiste, care îi pot proteja.
Autor: Valeriu Russu
