Procurori europeni – proiect în Parlamentul European

Publicat de radiomures, 10 martie 2015, 22:01

 În timp ce, la Bucureşti, ministrul Eugen Teodorovici anunţă că angajaţii care gestionează fonduri europene vor avea un cod de conduită, la Strasbourg, un proiect al europarlamentarului Monica Macovei ar putea da undă verde procurorilor din alte state ale Uniunii Europene să desfăşoare anchete în România, privind fraudele cu bani comunitari. Deocamdată, raportul a trecut de Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European.

În direct, cu explicaţii, de la Strasbourg, colegul meu, Mircea Oprea. Bună seara, Mircea! Este vorba, de fapt, de înfiinţarea instituţiei procurorului european. Care ar urma să fie atribuţiile acestui magistrat? Cum va ancheta, de exemplu, fraudele comise în România, cu fonduri europene?

Reporter: Bună seara, Anca! Bună seara, tuturor!

Procurorul european, această nouă instituţie a Uniunii Europene – despre care s-a discutat, în ultima perioadă, de multe ori, la Bruxelles, dar şi la Strasbourg, acolo unde mă aflu acum – va fi asistat de 24 de procurori-adjuncţi. Această echipă, de 25 de membri, în total, urmând să formeze un organism suprastatal, independent şi plasat sub controlul Parlamentului European. Aria de lucru – aşa cum spuneai şi tu –  a procurorului european va fi axată pe anchetarea fraudelor cu bani europeni şi a infracţiunilor asociate. Va fi, aşadar, un procuror-şef şi 24 de ajuncţi din 24 de state membre ale Uniunii Europene. La acest proiect, nu participă – trebuie spus – Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca. De aici, diferenţa de trei state, până la numărul de 28 de state comunitare. Cei 24 de procurori-adjuncţi, aşadar, birouri, fiecare, în statul de origine – va fi unul, evident, şi în România… /…/. Spuneam că cei 24 de procurori-adjuncţi urmează să aibă birouri, fiecare, în statul de origine – va fi unul, evident, şi în România.  Aici, ei vor acţiona sub coordonarea procurorului european şi vor colabora cu instituţiile naţionale, în vederea investigării cauzelor penale, de fraudare a fondurilor europene. Concret, dacă ne gândim la un exemplu, un caz de fraudare a fondurilor europene, semnalat, spre exemplu, de DNA, în România, ar putea să fie raportat de procurorul adjunct european de la Bucureşti, către procurorul şef european, acesta urmând să decidă dacă va ancheta personal, sau nu, acest caz.

Realizator: Mircea, care sunt paşii următori? În cât timp va începe să lucreze, practic, procurorul european?

Reporter: Andra, în primul rând, trebuie să spun că, ieri, în Comisia LIBE – cum spuneai şi tu – au fost votate o serie de amendamente aduse regulamentului după care va funcţiona instituţia procurorului european.

Mai este, însă, suficient de muncă, până va fi funcţional acest organism, după cum spunea, ieri, Monica Macovei, raportor al Parlamentului European, pe acest subiect. Afirma eurodeputatul că urmează, din nou, o etapă de negociere între instituţiile europene, urmează, de asemenea, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, de pe 12 martie, aşadar, de peste două zile. Acolo se va discuta din nou pe acest subiect; va ajunge, ulterior şi în plenul Parlamentului European. Mai este de lucru,  însă, la finalul acestui an sau, cel mai târziu, la finalul lui 2016, ar trebui să avem această instituţie, prevăzută – să amintim, Anca – de Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare încă din 2009. Oricum, suficiente motive pentru înfiinţarea acestei noi instituţii, se vrea – spunea Monica Macovei – grăbirea, fluidizarea procedurilor în cazul anchetelor asupra fraudelor cu fonduri europene. De asemenea, bani mulţi, pe care Uniunea îi pierde anual, bani furaţi prin diverse metode; aproximativ 500 de milioane de euro ar fi paguba anuală oficială. Neoficial – pot să spun, Anca – în Comisia Europeană se vorbeşte despre o sumă de zece ori mai mare, aşadar, cinci miliarde de euro, furaţi, anual, din bugetul Uniunii.

RADIO FRANCE INTERNATIONALE (10 martie, ora 18:30) – Realizator, Anca Năstase; reporter: Mircea Oprea

Foto: green-report.ro

transcriere : rador