Producția agricolă din România, în scădere

Publicat de Corina Muntean, 18 noiembrie 2024, 11:30

Anul trecut România a fost al şaptelea producător agricol din UE, dar modificările climatice își pun tot mai mult amprenta asupra rezultatelor, solicitând din partea fermierilor adaptabilitate. Potențialul agricol al României este însă mult mai mare.

Valoarea producţiei agricole a blocului comunitar a scăzut cu 1,5% în 2023, comparativ cu 2022, până la 537,1 miliarde de euro. Scăderea uşoară de anul trecut vine după o creştere de 19% în 2022, când valoarea producţiei agricole a blocului comunitar a atins un maxim istoric de 545,4 miliarde de euro.
Una din cauze pare să fie schimbările climatice, care potrivit specialiștilor au un impact devastator asupra agriculturii. În acest caz este nevoie urgentă de adaptare prin tehnologii de precizie şi practici conservatoare care pot ajuta fermierii să facă faţă fenomenelor extreme.
Declinul din 2023 a pus capăt unui unui trend crescător care a început în anul 2010, şi s-a datorat în principal scăderii volumul producţiei (minus 2,3%), în timp ce preţurile nominale ale bunurilor şi serviciilor agricole au crescut uşor cu 0,8%.
Chiar dacă valoarea producţiei agricole a Uniunii Europene a fost mai mică în 2023 comparativ cu 2022, au fost 10 state membre (printre care se numără şi România) unde această valoare a crescut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria (26%) şi Slovacia (12%), urmate de Luxemburg, Franţa, Belgia şi România.
De altfel, țara noastră se numără printre ţările UE a căror valoare a producţiei agricole a crescut de la un an la altul, arată datele publicate de Eurostat.
La nivel comunitar, puţin peste jumătate (51%) din valoarea producţiei agricole europene a provenit în 2023 din culturile agricole (273,6 miliarde euro, în scădere cu 6% faţă de 2022), iar 39,9% a venit din sectorul de creşterii animalelor (214,3 miliarde euro, în creştere cu 2% faţă de 2022). Restul de 9,2% a venit din serviciile agricole (25,4 miliarde de euro) şi activităţile neagricole indivizibile (23,8 miliarde de euro).
Cât privește ponderea producției agricole pe națiuni, peste jumătate (57,8%) din valoarea la nivelul UE fost realizată anul trecut în doar patru state: Franţa (95,8 miliarde euro), Germania (76,1 miliarde euro), Italia (73 miliarde euro) şi Spania (65,6 miliarde euro). Urmează în ordine: Ţările de Jos (41,5 miliarde euro), Polonia (36,8 miliarde euro) şi România (22,2 miliarde euro). Împreună cele şapte state membre au fost responsabile pentru trei sferturi (76,5%) din valoarea producţiei agricole a UE în 2023.
Deși potențialul agricol al României este mare, îi lipsește productivitatea. Randamentele slabe în producţia de cereale limitează volumul, valoarea şi contribuţia la PIB a producţiei anuale de cereale. Lipsa forței de muncă, nivelul inadecvat de pregătire a fermierilor, fragmentarea exploatațiilor agricole și nivelul redus al capitalizării exploatațiilor agricole sunt principalele piedici ca țara noastră să fie mai performantă în acest domeniu.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.