Foto: radiocluj.ro RADIO CRAIOVA: Dezbatere pe tema proiectului de modificare a legii de funcţionare a SRR şi SRTV
Proiectul de modificare a Legii 41/1994 – care reglementează organizarea și funcţionarea Societăţilor Române de Radio şi de Televiziune – a fost subiectul dezbaterii în cadrul emisiunii ”Pulsul zilei” de marți, 10 martie 2016, difuzată la Radio România Oltenia Craiova. Invitații ediției au fost deputatul Árpád -Francisc Márton (UDMR), vicepreședinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, deputatul PSD Romeo Rădulescu – membru în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și senator Mărinică Dincă – secretar al grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, membru în comisia juridică, dar și în comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital .
În cadrul discuțiilor, deputatul Márton Árpád a declarat că parlamentarii UDMR nu vor susține această inițiativă legislativă și că implicarea Guvernului în soluționarea crizei din TVR este decisivă:
Senatorul PNL Mărinică Dincă a susținut nevoia redresării televiziunii publice, fără a afecta activitatea Societății Române de Radiodifuziune, iar, în opinia sa, propunerea legislativă inițiată și semnată de 67 de parlamentari PSD nu soluționează crize din TVR:
Departajarea activității de management de cea artistică, intrarea în insolvență și restructurarea personalului pot rezolva deficiențele serviciului public de televiziune, a afirmat deputatul PSD Romeo Rădulescu, în cadrul dezbaterii de la Radio România Oltenia Craiova:
Realizator: Nadia Deciu – Bună ziua, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, vă salută Nadia Deciu, împreună cu dumneavoastră până la ora 13:45. Proiectul de modificare a Legii 41/1994 care reglementează organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radio şi de Televiziune, este tema dezbaterii de astăzi. Câteva aspecte, pentru început, legate de acest subiect. Senatorul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senat, a depus la Camera Deputaţilor o propunere legislativă în acest sens, solicitând adoptarea ei în procedură de urgenţă. Principalele modificări aduse legii vizează separarea celor două funcţii, cea de preşedinte al Consiliului de administraţie de cea de director general al Societăţilor Publice de Radio şi Televiziune. Mai vizează, de asemenea, criterii profesionale şi incompatibilităţi pentru viitorii membri ai consiliilor de administraţie ale celor două servicii publice, precum şi alocarea pentru Televiziunea Română de la bugetul de stat a unor fonduri destinate achiziţiei de evenimente culturale, artistice şi sportive cu importanţă majoră, interne sau internaţionale. În expunerea de motive, senatorul Georgică Severin invocă „situaţia deosebit de dificilă, în primul rând, din punct de vedere financiar, în care se găseşte Societatea Română de Televiziune şi dezechilibrul dintre venituri şi cheltuieli, ajungându-se la 696,3 milioane de lei pierdere financiară la sfârşitul anului 2014”. Este vorba de data ultimului bilanţ contabil oficial. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor. În acelaşi timp, iniţiativa legislativă a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic şi Social, care are ca atribuţii analizarea şi avizarea proiectelor de lege ce urmează a fi prezentate spre adoptare Parlamentului. Precizăm, de asemenea, că la propunerea deputaţilor social-democraţi, acest proiect de lege a fost retras de pe ordinea de zi a şedinţei de marţi, 8 martie, iar dezbaterea a fost amânată pentru săptămâna viitoare, tot în ziua de marţi. Ei bine, pentru dezbaterea de astăzi, am solicitat participarea mai multor parlamentari care să-şi exprime opiniile privind acest proiect, iniţiat şi semnat de 67 de senatori şi deputaţi ai PSD, iar invitaţia noastră a vizat atât parlamentari social-democraţi, cât şi ai altor formaţiuni politice din legislativ. Deputatul Ionuţ Stroe de la PNL, senatorul de Vâlcea, Laurenţiu Coca, PSD şi deputatul social-democrat Constantin Rădulescu ne-au informat că nu pot participa, iar deputatul PSD de Dolj Claudiu Manda nu a dat nici un răspuns solicitării noastre. Aşa încât, doamnelor şi domnilor, permiteţi-mi să vă prezint invitaţii acestei ediţii. În legătură telefonică directă cu noi sunt dl deputat Árpád Márton, din partea UDMR, vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi dl deputat PSD Romeo Rădulescu, membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Bună ziua, domnilor, bun venit!
Alături de mine în studio este dl senator Mărinică Dincă, secretar al Grupului parlamentar al PNL, membru în Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, dar şi în Comisia pentru buget-finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat. Bună ziua, dle senator! Bine aţi venit!
Mărinică Dincă: Sărut mâna, mulţumesc de invitaţie! Bine v-am găsit!
Realizator: Mulţumesc încă o dată, domnilor, pentru că aţi acceptat invitaţia noastră de a fi astăzi la RADIO ROMÂNIA OLTENIA CRAIOVA, participând la această dezbatere. În condiţiile în care, conform articolului 31 din Constituţia României, organizarea acestor două servicii publice şi controlul parlamentar asupra activităţilor se reglementează prin lege organică – Legea 41 este, aşadar, lege organică – iar iniţiatorii şi semnatarii acestui proiect solicită adoptarea lui în procedură de urgenţă, o primă întrebare ar fi dacă această propunere legislativă este constituţională. Dle senator Mărinică Dincă.
Mărinică Dincă: În primul rând, vreau să observ că acest proiect de lege este cel mult popular, dacă nu populist, pentru că în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor Televiziunii Române, ele rămân undeva departe, vizavi de această lege. După cum ştiţi, Curtea Constituţională a dat câteva decizii în ultimele şase-opt luni de zile privind anumite iniţiative legislative şi, printre altele, a spus că legea respectivă sau legile respective sunt neconstituţionale, pentru că nu există prevederi bugetare. După cum aţi văzut, colegul senator PSD vorbeşte şi de anumite sume de bani de la buget pentru o serie de evenimente pe care să le susţină statul, iar lucrul acesta arată, pe de o parte, lipsa de interes în rezolvarea acestei probleme, iar pe de altă parte, mult amatorism, dacă, repet, nu este doar o lege populistă, în sensul că arată faptul că PSD îşi doreşte sau urmăreşte rezolvarea acestei probleme. În măsura în care am vota această lege sau în măsura în care ar intra în vigoare – eu personal şi colegii din PNL nu o vor susţine -, în măsura în care va intra în vigoare – sper să nu se întâmple acest lucru -, va crea mai multe posturi de conducere pentru actuala majoritate, pentru PSD, va crea mai multe cheltuieli, va crea un dezechilibru şi mai mare şi, în ceea ce priveşte actul administrativ, actul managerial la nivelul Televiziunii Române, va fi difuz, vom avea mai multe centre de putere şi vom avea rezultate şi mai slabe, dacă pot exista rezultate şi mai slabe decât acum.
Realizator: Vom reveni, dle senator, asupra creării acestui dezechilibru. Dle deputat Árpád Márton, care este opinia dumneavoastră?
Márton Árpád: Revenind la întrebarea /…/ dumneavoastră…
Realizator: Este sau nu constituţională această iniţiativă?
Márton Árpád: Această iniţiativă nu are nici o problemă constituţională, cu excepţia aceleia de existenţă sau inexistenţă a unei susţineri financiare în bugetul de stat, care, în mod evident, poate fi rezolvat dacă în urma legii, dacă asta se adoptă /…/ la sfârşitul lunii iulie se alocă o sumă în plus, de exemplu, pentru transmiterea Olimpiadei. Dar revenind la problema de fond, că şi dl senator a comentat însăşi legea, dacă sunt câteva idei cu care teoretic am putea fi de acord, de exemplu, chiar cu această prevedere, că anumite transmisiuni să fie finanţate de la bugetul de stat, sau am avut şi noi variante ca să facem separat această funcţie de director general de funcţia de preşedinte, dar problema în fond nu este rezolvată prin această lege, în primul rând. Şi în al doilea rând, că nu numai că nu rezolvă problema Televiziunii, dar introduce şi o nouă problemă la Radiodifuziune, pentru că ar urma să numim şi acolo o nouă conducere, un nou consiliu de administraţie, având în vedere anumite prevederi din această nouă lege. Deci, pe undeva, vom atrage şi Radiodifuziunea în acest demers.
Realizator: S-a întrerupt legătura telefonică. Colegii mei din regia tehnică de emisie încearcă să ia legătura. Cred că era vorba despre dl deputat Romeo Rădulescu. Funcţionând pe baza aceluiaşi act normativ, cele două societăţi au avut, fără îndoială, o evoluţie diferită. Radioul public continuă să-şi îndeplinească misiunea informativă, formativă şi de divertisment. Vreau să vă spun că peste 5 milioane de români ascultă zilnic posturile Radiodifuziunii Române. Radiodifuziunea Română – şi cred că sunteţi de acord cu mine – este o instituţie foarte bine consolidată din punct de vedere al funcţionării. Este o instituţie credibilă, care are angajamente de investiţii şi de dezvoltare, care are, înainte de toate, performanţă editorială. Este lider de audienţă. Şi, bineînţeles, performanţe economice, funcţionează pe profit. Vorbim de 15 milioane de euro în 2015, de exemplu. În schimb, Televiziunea Română şi-a pierdut audienţa şi a acumulat datorii imense. De ce nu a fost analizată până acum activitatea Televiziunii publice? De ce nu au fost luaţi la întrebări de către comisiile de specialitate atunci când aveau 5, 10, 20 de milioane datorii sau pierderi? Nu aproximativ 700 de milioane de lei. Cine îşi asumă responsabilitatea? Şi am rugămintea să îmi răspundă la întrebare primul dintre dumneavoastră, adică dl deputat Romeo Rădulescu.
Romeo Rădulescu: Bună ziua!
Realizator: Bună ziua!
Romeo Rădulescu: Acum, discuţii sunt foarte multe. Eu văd un pic mai pragmatic situaţia. Modificarea Legii 41, din punctul meu de vedere, este mult mai importantă decât cealaltă, propusă de colegii mei social-democraţi.
Realizator: Bun, dar modificarea legii tratează în mod uniform Radioul şi Televiziunea, ori care este implicarea noastră, a Radioului public? Pentru că Radioul public a demonstrat că succesul şi stabilitatea pot fi posibile sub incidenţa aceluiaşi act normativ ca al Televiziunii Române. Ori, în Televiziunea Română se constată cu totul şi cu totul altceva. Fisuri financiare, fisuri editoriale.
Romeo Rădulescu: Sunt de acord. Eu întotdeauna am spus că omul sfinţeşte locul.
Realizator: Tot dl Romeo Rădulescu are probleme cu telefonul. Ascult opinia dumneavoastră, dle deputat Árpád Márton.
Márton Árpád: Exact. Despre asta am început şi eu să vorbesc. Nu are sens să modificăm legea dacă pe aceeaşi lege poate funcţiona foarte bine Radiodifuziunea.
Realizator: Adică, care este implicarea noastră, a Radioului public, în eşecul Televiziunii Române?
Márton Árpád: Eu cred că dumneavoastră nu aveţi nici o implicare. Implicarea este de o altă natură, care trebuie să fie rezolvată, aşa vedem noi, în primul rând, anumite datorii restante pot fi rezolvate de către guvern, prin amnistirea acelor datorii către stat, care este un fel de ajutor de stat, dar care s-a mai produs şi la alte televiziuni din UE. Totodată, acordarea unei garanţii de stat pentru a lua un împrumut ca să-şi plătească salariaţii, că acolo există şi un proces între salariaţi şi instituţie şi, evident, trebuie să fie o reorganizare drastică a Televiziunii, pentru că sunt prea mulţi angajaţi acolo. Dar toate acestea nu se /…/ de legi. E adevărat că pe undeva am păcătuit şi noi, adică nu noi, ci ca instituţie, căci eu de patru luni de zile tot zic că trebuie să facem numirea; un director general preşedinte interimar nu are atribuţiile necesare ca să facă toate aceste demersuri. Deci, noi, din momentul în care am demis conducerea din cauza acestor datorii, ar fi trebuit imediat să numim o nouă conducere, care este singura capabilă să facă toate demersurile. Se mai preconizează, se vehiculează cum că ar exista şi o altă lege de modificare, care ar permite postului de televiziune procedura de insolvenţă, care ar permite o reorganizare a acestuia. Nu ştim nimic, decât că ar putea să existe o astfel de lege, dar şi acolo avem nişte probleme. Credem noi că orice reorganizare nu ar trebui să lipsească nici la Radiodifuziune, nici la Televiziune – anumite lucruri care sunt necesare, chiar dacă după unii, la Televiziune nu sunt atât de profitabile – existenţa posturilor regionale şi a emisiunilor în limbile minorităţilor, acolo unde este cazul.
Realizator: Ce lipseşte Radioului public?
Márton Árpád: Vă spun încă o dată că nu cunoaştem, se vehiculează cum că ar exista şi o astfel de modificare a Legii 41. Deocamdată, această procedură de insolvenţă nu i se poate aplica Televiziunii. V-am spus, Guvernul are la îndemână anumite soluţii, în primul rând, Guvernul; iar obligativitatea noastră este, cât de urgent, să numim o conducere validă. Slavă Domnului că în sfârşit, după patru luni de nelucrare temei, ca să zic aşa, a fost demarată procedura şi sperăm că în două săptămâni vom avea o conducere care să cunoască exact cum se lucrează acolo, care sunt lucrurile de rezolvat şi să vină cu o propunere de rezolvare concretă a acelor probleme. Evident, vor trebui să fie cumva plătite acele datorii istorice care eu nu văd că ar putea fi plătite altfel decât prin intervenţie guvernamentală.
Realizator: Dle deputat Romeo Rădulescu, bănuiesc că nu aţi putut auzi întrebarea pe care am adresat-o noi dlui Márton.
Romeo Rădulescu: Am auzit. Întrebarea, nu, dar…
Realizator: De ce Parlamentul nu a intervenit, deşi era pe deplin justificat să o facă, atunci când Televiziunea publică a intrat în declin, în cădere liberă? Şi nu vorbim de un an, doi, vorbim de începutul lui 2006, când avea deja pierderi de peste 17 milioane de lei. Ori au trecut zece ani şi sunt 700 de milioane, s-au acumulat.
Romeo Rădulescu: Să ştiţi că Televiziunea Română a fost singurul loc de debuşare al politicienilor de la putere, unde puteau să-şi spună tot ce au vrut să-şi spună. Faptul că nu s-a mers pe un management bine pus la punct, pe un management de tip corporatist, unde oamenii competenţi să ţină ce înseamnă partea de finanţe, iar oamenii care să se ocupe de artistic să fie separaţi, din punctul meu de vedere, proiectul nou de lege este foarte bun. Pentru că separă tot ce înseamnă artisticul de ce înseamnă managementul corporatist./dsirbu
Aici lucrurile eu zic că sunt bune, însă, aşa cum s-a făcut şi anii trecuţi am văzut că unele societăţi au fost salvate fie prin ştergerea datoriilor, fie prin acordarea de banid e la bugetul de stat pentru a putea să-şi continue activitatea. Eu cred că începând cu luna iulie, când se poate face rectificarea de buget, guvernul poate să-şi asume această răspundere şi să dea nişte bani, să supună aprobării parlamentului şi să dea nişte bani pentru acoperirea datoriilor, fix a datoriilor. Pentru că în acest moment se discută de procedura insolvenţei. Bun, este o soluţie de păstrare a televiziunii pe linia de plutire, însă eu vă întreb altceva, bugetul statului sau cele 50 de milioane de euro datorii către furnizori, acelea practic rămân nişte păcăleli pe care statul român, în mod indirect, prin Televiziunea Română, le dă partenerilor privaţi. Şi nu e corect, pentru că statul, prin societăţile, respectiv prin SRTV, trebuie să fie garanţia că se respectă legile şi că oamenii, societăţile comerciale nu sunt păcălite.
Realizator: Pe de altă parte, domnule deputat Romeo Rădulescu, proiectul de modificare a legii de organizare şi funcţionare a celor două servicii publice de radio şi televiziune, aflat în dezbatere în regim de urgenţă, reept, în Camera Deputaţilor, nu cuprinde nici o prevedere de natură economoico-financiară care să producă rezultatul declarat, respectiv redresarea economică a TVR-ului. Este şi motivul pentru care Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ acestei propuneri.
Romeo Rădulescu: E normal. Să ştiţi că prin această lege nu se rezolvă problema acuală, se rezolvă problema de când se aprobă legea încolo. Ce e până în acest moment nu oate să rezolve această lege, noi discutăm de ceea ce vom face după ce se aprobă legea, să mergem cu un alt tip de management, cu o altă abordare. Ceea ce s-a făcut până acum părerea mea e că nu se poate rezolva decât printr-o intervenţie guvernamentală, iar aici guvernul, mie nu-mi place să spun chestia asta, au spus că sunt tehnocraţi şi caută soluţii, din contră, s-au spălat pe mâini şi au spus, ok, voi parlamentul, este la voi în curte, descurcaţi-vă. Cum s-au găsit bani să dăm la alte societăţi comerciale, zilele trecute aveam pe ordinea de zi să ajutăm Complexul Energetic Hunedoara, eu cred că la fel putem să ajutăm şi Societatea Română de Radiodifuziune şi Televiziune. E normal să fie aşa.
Realizator: Pe de altă parte, domnilor, discutăm de o iniţiativă legislativă care ar putea aduce schimbări majore în două instituţii fundamentale, două instituţii care sunt ale tuturor românilor. Ce avantaje are Radioul public în urma modificării acestei legi? Şi am să-l rog pe domnul senator Mărinică Dincă.
Mărinică Dincă: În primul rând vreau să vă spun că prin această lege se împlineşte acel proverb românesc: „Nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită”. Constatăm că Televiziunea Română este în faliment, constatăm că Societatea Română de Radiodifuziune merge perfect. Şi atunci dragii noştri colegi de la PSD au ajuns la concluzia că trebuie să meargă rău şi foarte rău şi Societatea Română de Radiodifuziune. Îl auzeam pe colegul meu vorbind de management corporatist. Ambele, repet, ambele societăţi, şi de televiziune şi de radiodifuziune, funcţionează pe baza aceleiaşi legi şi cu acelaşi tip de management. Vedem că una, din păcate, este în subsolul clasamentului, să dau un exemplu din sport, iar cealaltă este campioană mondială sau campioană olimpică, deşi au aceeaşi fundaţie, au acelaşi tratament, au aceleaşi reguli şi au acelaşi tip de conducere. Vizavi de ce se întâmplă cu TVR, de ce n-a reacţionat nimeni încă din 2006, păi vă pot spune eu că din 2009 n-au mai fost discutate sau prezentate, dezbătute şi aprobate sau nu rapoartele anuale de activitate ale Televiziunii Române. Discutam zilele trecute la grupul parlamentar din Senat al PNL despre rapoartele Curţiid e Conturi privind activitatea desfăşurată de Televiziunea Română. Unii dintre colegi care nu erau neapărat finanţişti sau jurişti, medici, ingineri, sau cutremurat când au văzut ce scrie acolo şi nu găseau nici o explicaţie logică, juridică, economică la ceea ce s-a întâmplat. În momentul de faţă cred că putem vorbi de multe injecţii de capital în Televiziunea Română şi vom putea vorbi în acelaşi timp şi de faptul că în permanenţă, ca societate, TVR va fi repetentă la capitolul performanţă. Soluţiile pe termen scurt pot fi acele injecţii cu capital, dar rezultatul va fi acelaşi. Pe termen lung nu aceasta este soluţia. Dacă spunem în momentul de faţă că acest proiect de lege este foarte bun, atunci acceptăm ca această societate de televiziune să meargă din ce în ce mai prost şi acceptăm sau ne dorim, bineînţeles, pentru iniţiatori, ca societatea care merge foarte bine, Societatea de Radiodifuziune, să ajungă în situaţia Televiziunii Române. Pe de o parte. Pe de altă parte, v-am mai spus că este inexplicabil de ce la o societate unde totul merge perfect, repet, perfect, cu performanţe financiare, cu performanţe manageriale, cu performanţe de audienţă să-i schimbi managementul şi în ceea ce priveşte modul de organizare şi inclusiv al oamenilor, pentru că o dată deschisă cutia Pandorei nu ştii ce iese din ea, iar la cealaltă societate, cea a Televiziunii Române, acolo unde totul este e invers, este anapoda, este exact inversul Societăţii Române de Radiodifuziune, să-i aplici un tratament pe care nu ştii dacă îl va primi bine sau nu.
Realizator: Problema este, domnule senator, că modificarea acestei legi tratează, aşa cum am mai spus, în mod uniform Radioul public şi Televiziunea Română. Or, pe de o parte, în Televiziunea Română se constată fisuri editoriale, fisuri financiare în primul rând, iar pe de altă parte, în Radioul public se constată echilibru, se constată performanţă editorială, se constată performanţă economică, se constată profesionalism, se constată profit.
Mărinică Dincă: Bun, eu v-am dat… Poate nu este cel mai elocvent…
Realizator: Adică, în forma actuală legea 41…
Mărinică Dincă: … dar îl repet, voi face comparaţie între un campion olimpic şi un repetent. Dacă dvs…
Realizator: Am înţeles, dar spuneţi-mi, dacă legea 41 a fost prost croită, a fost o piedică în calea performanţei Televiziunii Române, în contextul în care, subliniaţi şi dvs, subliniau şi ceilalţi invitaţi, cele două servicii publice funcţionează sub influenţa aceluiaşi act normativ. Radioul public funcţionează corespunzător, Televiziunea nu.
Mărinică Dincă: Nu întâmplător v-am făcut paralelă între cele două instituţii, pentru că au aceeaşi fundaţie, şi fundaţia este această lege, au aceleaşi reguli, au aceleaşi metode, au acelaşi tip de control, au acelaşi tip de management, au acelaşi tip de capital, au acelaşi acţionar…
Realizator: Exact!
Mărinică Dincă: … deci la toate capitolele au „acelaşi”, doar că la capitolul performanţe unul, repet, este repetent, unul este campion olimpic. Iar lucrul acesta ne arată că nu legea e problemă. Legea nu are nici un fel de problemă, dacă ar fi fost o problemă în prevederile legii, nici Societăţii Române de Radiodifuziune nu i-ar fi mers bine. Drept urmare, trebuie să căutăm în ceea ce prievşte activitatea acelei Societăţi de Televiziune şi modul în care a înţeles Parlamentul României să supravegheze această societate. Practic, n-a supravegheat-o din 2009, pentru că rapoartele nu au mai fost dezbătute, nu s-a mai pus în discuţie ceea ce punem noi astăzi în discuţie despre Televiziunea Română.
Realizator: Haideţi să aflăm şi opiniile celorlalţi doi invitaţi care sunt în legătură telefonică directă cu noi, domnul deputat Romeo Rădulescu şi domnul deputat Árpád Márton. Domnule Rădulescu…
Romeo Rădulescu: Da. Întotdeauna va fi diferenţă între cele două instituţii pentru că au obiecte de activitate diferite. Ce înseamnă televiziune e cu totul diferit faţă de radio. Această lege reglementează ceea ce se va întâmpla de aici încolo. Într-adevăr, pot să apară discuţii, însă eu personal cred că trebuie despărţită activitatea de management de activitatea artistică. Să nu uităm că multe instituţii de cultură merg pe sistemul acesta: managementul management, ce înseamnă activitatea culturală separată. La fel şi în alte instituţii, şi în medical şi în tot fac separat ce înseamnă managementul de partea medicală. Şi cred că şi aici trebuie separat şi cred că iniţiativa legislativă este bună. Însă, repet, această iniţiativă nu rezolvă problema de ce a fost până acum.
Realizator: Bun, dacă este bună această iniţiativă legislativă, nu vă contrazic, nu-mi dau cu părerea, ce avantaj are Radioul public?
Romeo Rădulescu: La Radioul public practic nu se întâmplă nimic, el va merge în continuare, având oameni capabili va merge bine în continuare. Televiziunea Română în schimb, sper ca o dată cu separarea să meargă mult mai bine, pentru că în alte şi alte discuţii, Televiziunea Română are o concurenţă nu acerbă, o concurenţă pe viaţă şi pe moarte cu televiziunile comerciale. Vă spun din experienţă, acum patru ani de zile am vrut să facem.. am făcut de fapt la Râmnicu Vâlcea o ediţie a emisiunii „Atenţie, se cântă”. Vreau să vă spun că legal… cred că am stat trei luni de zile până să găsim o modalitate să putem să colaborăm, o administraţie locală să poată să colaboreze cu Televiziunea Română.
Realizator: Bun, spuneaţi că Televiziunea Română are o concurenţă acerbă, dar în acelaşi timp să nu uităm că are o audienţă sub 1. Radio România are aceeaşi concurenţă acerbă, îmi cer scuze, dar este lider de audienţă.
Romeo Rădulescu: Nici n-ar avea cum să fie altfel pentru că pe unde lungi e cam singurul.
Realizator: Pentru că şi pe piaţa audio sunt extrem de de multe posturi.
Romeo Rădulescu: Da, dar pe unde lungi, care se prind de oriunde, nu sunt. Toate sunt pe medii.
Realizator: Domnule Márton Árpád?
Márton Árpád: Aici este o eroare, poate colegul nostru ascultă mai puţin radioul decât eu, care mă cam plimb prin toată ţara destul de mult, cam 3-4 de kilometri pe lună, şi ascult ca atare foarte mult radio, cam toate au emisiuni în FM şi eu ascult în maşină FM, inclusiv radioul public.
Realizator: Şi în ultima perioadă chiar s-au obţinut destul de multe frecvenţe, să nu uităm că sunt 15 posturi în cadrul corporaţiei.
Márton Árpád: Deci asta e, dar revenind la idee, iarăşi e o greşeală acolo, pentru că dacă s-ar adopta acest proiect de lege, de modificare a legii 41, care este pe masa noastră, asta în mod evident ar însemna cel puţin ca la Radiodifuziune actualul consiliul de administraţie să facă un demers şi un concurs pentru postul de director general, iar actualul preşedinte director general ar rămâne doar cu funcţia şi atribuţiile preşedintelui instituţiei, iar funcţia de director general trebuie să fie asigurată de o altă persoană. Mai mult, în ceea ce este prevăzut în această lege, imediat după intrarea în vigoare ar trebui să înceapă, în interpretarea mea, procedura de numire a unui nou consiliu de administraţie şi la Radiodifuziune.
Realizator: Nu, Radioul are un consiliu de administraţie şi s-a dovedit performant, din moment ce radioul funcţionează pe profit!
Márton Árpád: Exact, de aceea noi nu credem că asta este soluţia. Noi nici nu vom vota această lege, vă spun sincer, pentru că noi în continuare suntem de părere că problemele Televiziunii legate de nişte datorii istorice trebuie rezolvate şi asta este în mâna guvernului, problema de fond este o proastă înţelegere. Vă spun sincer, am fost la o emisiune la Televiziune săptămâna asta, marţi, de 8 martie, când a fost o dezbatere în prezenţa a şapte persoane asupra acestei legi, a situaţiei din Televiziune, şi am constatat următoarele: cei din Televiziune pur şi simplu nu îşi dau seama că ei cheltuiesc prea mult. Ei sunt convinşi că au fonduri prea puţine şi cheltuiesc foarte puţin. La o discuţie de şapte persoane, stătea un public de 65 de persoane care într-un interval de 50 de minute a aplaudat de opt ori, ăsta a fost tot rolul; cred că nu a stat pe gratis acolo. Cât timp nu are să-şi plătească angajaţii bani, angajează figuraţie pentru o dezbatere care nu are nevoie de o astfel de figuraţie. Am spus un singur exemplu concret. Deci, încă o dată, noi suntem convinşi că nu trebuie să distrugem şi Radiodifuziunea pentru o încercare care nu are cum să aibă sorţi de izbândă, de a scoate Televiziunea dintr-o situaţie /…/. Toate soluţiile arată către guvern, deci guvernul este cel care poate să facă acele demersuri, care ar scăpa Televiziunea de aceste datorii istorice. Noi avem posibilitatea şi obligaţia ca să modificăm legea acolo unde este nevoie şi numai acolo unde vizează Televiziunea; de exemplu, acel procent de 15% pe care trebuie să îl plătească către CNC, şi să o reducem exact la celalalte posturi, unu la mână, şi să numim cât mai repede un consiliu de administraţie, căruia să îi punem în vedere să reducă numărul de angajaţi de la Televiziue.
Realizator: Domnule deputat Romeo Rădulescu, veţi susţine acest proiect sau veţi veni cu amendamente?
Romeo Rădulescu: Voi veni cu ceva amendamente, însă în principiu îl susţin.
Realizator: Care vizează ce, aceste amendamente? Au repercusiuni asupra Radioului public?
Romeo Rădulescu: Nu; asupra Radioului, nu. La un moment dat, se discuta chiar de separarea Radioului de Televiziune, asta este altă iniţiativă, însă legea în acest moment nu face o separare între cele două instituţii; însă vom vedea cum va veni, eu nu am văzut ultima formă.
Realizator: Ele au funcţionat din ’95 separat, iar Radioul a funcţionat bine.
Romeo Rădulescu: Da, de acord, şi în acest moment funcţionează bine Radioul.
Realizator: Domnule senator Mărinică Dincă?
Mărinică Dincă: În primul rând, vreau să vă spun că nu avem nevoie de o nouă lege sau de o modificare legislativă pentru a face o distincţie între actul managerial, actul administrativ şi actul artistic. Modul de organizare sau de reorganizare, organigrama instituţiei ca atare nu are nevoie – bineînţeles, în funcţie de necesităţile pieţei şi de performanţele şi financiare, şi artistice – de o lege pentru a fi structurată într-un anumit mod care să îi permită să fie eficientă. Deci la acest capitol lucrurile se pot rezolva fără să avem o lege sau o modificare a legislaţiei actuale.
Repet, în momentul de faţă acest proiect de lege nu rezolvă niciun fel de problemă nici în ceea ce priveşte trecutul, nici în ceea ce priveşte prezentul sau viitorul TVR, pentru că acele infuzii de capital pe termen scurt nu vor rezolva problema datoriei destul de mari a TVR, iar introducerea în acest vârtej, introducerea în acest malaxor a Radiodifuziunii nu face decât să sancţioneze un lucru bun în România şi să arate că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Practic, dacă TVR este repetent, trebuie să-l luăm pe olimpic, să-i furăm cărţile şi să-l facem şi pe el repetent.
Realizator: Veţi susţine acest proiect sau veţi depune amendamente?
Mărinică Dincă: Eu am spus de la început că PNL nu va susţine acest proiect de lege, vom vota împotriva lui. Avem exemplul clar că pe acelaşi proiect de lege avem o societate care funcţionează cu performanţe artistice, financiare, manageriale şi o altă societate, care este la coada clasamentului. Prin urmare, problema nu este legea efectiv pe baza căreia funcţionează cele două societăţi, ci actul managerial şi pot să spun că inclusiv parlamentul în diversele forme ale lui în ultimii zece ani de zile pentru că nu a reacţionat la ceea ce s-a întâmplat la Televizunea Română.
-: Propunerea de modificare prevede …
/Mărinică Dincă/: Trebuie să spun un lucru care mai tot timpul se enunţă aici care nu este adevărat: din păcate, conducerea Televiziunii în aceşti zece ani a fost demisă de mai multe ori exact din cauza acestor probleme financiare. Numai ca cei noi, care au venit, au rămas captivi în această mentalitate, cum că problema de bază este că nu este finanţată corect Televiziunea Română, care, ni s-a spus marţi, în emisiunea de la ora 9, ni s-a spus clar că problema de bază este că nu este finanţată corect activitatea şi că nu că ei au o activitate prea costisitoare.
Realizator: Aş vrea să discutăm în câteva minute, pentru că mai avem puţin timp la dispoziţie, despre una din prevederile acestei modificări. Este vorba de delimitarea funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie şi cea de director general. Această scindare va transforma cele două servicii publice autonome de interes naţional şi independente editorial în instituţii de stat bugetare, adică să fie la dispoziţa oricărui regim politic, oricărui guvern?
Romeo Rădulescu: Nu, nicidecum. S-a găsit o variantă care este o variantă politică. Ea ar putea să rezolve problema dacă partidele ar propune oameni competenţi. De principiu, omul sfinţeşte locul. Dacă vor fi oameni competenţi, lucrurile se vor rezolva; daca nu vor fi oameni competenţi, la fel, vom rămâne în aceeaşi problemă. Însă dacă acuma se găseşte o soluţie să intre în insolvenţă, după intrarea în insolvenţă Televiziunea Română trebuie restructurată, trebuie restructurată cred şi la capitolul programe, şi la capitolul /…/. Acolo sunt foarte multe probleme şi foarte multe discuţii. Sindicatele sunt puternice şi-şi susţin punctul de vedere, conducerea nu poate să le contraatace, datoriile sunt destul de mari. Problema… Eu cred că intrarea în insolvenţă, modificarea legii în aşa fel încât şi Societatea Română de Televiziune să poată să intre în insolvenţă, ca orice societate normală, ar putea să rezolve această problemă. Problema restructurarilor: normal, nu ne convine. Nu vrem ca oamenii să fie daţi afară /…/ şi să poată merge spre ideea externalizării, unele programe cu acelaşi număr de personal să poată fi externalizate /…/ societăţi separate care pot să fie private? Repet, trebuie găsită modalitatea, însă trebuie găsită în aşa fel încât oamenii să nu rămână fără locurile de muncă, /…/ să plece de la un t-zero. Procedura insolvabilităţii poate să genereze un t-zero, din care toţi politicienii să înţeleagă că trebie să propună oameni competenţi.
Realizator: Domnule deputat Márton?
Márton Árpád: N-aş prea susţine ideea aceasta, de a mai aduce nişte societăţi comerciale în raport de activitate cu Televiziunea, pentru că /…/ au eşuat.
/Romeo Rădulescu/: Nu vreau din exterior, oamenii din Televiziune să fie daţi afară, ci pur şi simplu să li se ofere posibilitatea să-şi producă tot ei emisiunile, dar în extern, să nu mai rămână angajaţi ai Televiziunii Române.
/Márton Árpád/: /…/ de externalizare a dus la nişte contracte păguboase de care nu poate scăpa Televiziunea. Deci eu asta n-o susţin. Eu încă vă spun: această lege noi n-o susţinem. Dacă vine o lege legată de modificare în sensul de a lăsa o posibilitate de insolvenţă a Televiziunii cu garanţiile pe care… dacă ar exista garanţiile de menţinere a serviciului public, a posturilor regionale şi a emisiunilor în limba minorităţilor naţionale, atunci poate cu asta am putea fi de acord. Dar problema de bază trebuie să fie rezolvată de o nouă conducere parţial, iar parţial de către guvern.
Realizator: Domnule senator Mărinică Dincă, cât de mare este riscul ca această modificare a legii să nu soluţioneze criza din Televiziune, dar în schimb să poată dezechilibra situaţia Radioului public?
Mărinică Dincă: Este singurul obiectiv al acestei legi, este singurul rezultat. Adică îl tragi în apă şi pe cel care este pe mal. TVR este până la nivelul bărbiei în apă, Radiodifuziunea este sus pe munte, la 4000 de metri, şi cel de jos îl trage în apă. Din punctul meu de vedere, ăsta este singurul – şi mi-e teamă că e şi obiectivul – celor de la PSD, pentru că au fost numeroase dezbateri – inclusiv cu primul-ministru, inclusiv cu membrii consiliului de administraţie, cu managerul, chiar dacă e interimar actual – au fost dezbateri în comisiile de cultură separat, reunite, toţi din comisiile de cultură au toate informaţiile necesare pentru a lua cea mai bună decizie, iar domnul Georgică Severin a luat exact decizia care nu trebuia luată, adică am distruge şi ce avem mai bun, adică Societatea Română de Radiodifuziune. Cu privire la externalizare, aşa cum spunea colegul de la Camera Deputaţilor, dl Árpád, acele externalizări făcute de TVR, acele colaborări au tras şi mai mult în jos, pentru că sunt adevărate cangrene multe din aceste contracte şi din punct de vedere al valorii lor, şi din punct de vedere al performanţelor obţinute din aceste contracte şi mai ales a posiblităţii de renunţare la unele dintre ele./mdudea/gioan
* * * * *
Transcriere: RADOR
Sursa: Radio Craiova/Rador
