Registru național pentru deficiențe de auz la copii
Publicat de Stan Lucian, 5 martie 2025, 17:00
Cu ocazia Zilei Mondiale a Auzului, din 3 martie, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat necesitatea extinderii Programului național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile.
De asemenea, ministrul susține necesitatea înființării unui registru național pentru deficiențe de auz la copii.
Pentru asta, 80% din cele 230 de maternități din România au fost înrolate în program, iar Ministerul Sănătății va finanța cursuri de instruire pentru personalul care face aceste testări.
În județul Mureș deja există personal specializat iar screening-uri la nou-născuți se fac de mai mulți ani, a precizat pentru RTM șefa Secției de Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, dr. Manuela Cucerea:
”Din câte știu eu, în Mureș se fac aceste teste (la toate maternitățile -n.r.) și sunt multe maternități din țară care le fac. Centrele de nivel 3 și 2 sigur au aceste echipamente pentru screening-ul surdității la nou născut. Se face la fiecare nou-născut, la externare, acest test. Este doar un test de screening. Noi nu diagnosticăm surditatea și dacă acest test este negativ, atunci trimitem copilul mai departe la ORL-ist. Da, avem astfel de situații. Este un protocol, se repetă a doua zi, după primul test, și apoi se mai repetă peste o lună.”
Circa 20 de implanturi cohleare se fac anual la Târgu Mureș, atât la adulți, cât și la copii. Acestea sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, precizează șefa clinicii ORL, prof.univ.dr. Adriana Neagoș:
”Noi, am crescut din 2014 de când pun eu implanturi, de la 7 la 20 de implanturi pe an, ceea ce e bine, zic eu. Adulți și copii. Bineînțeles că sunt decontate de casa de Asigurări. Problema care se pune e faptul că pacienți se pierd, din punctul meu de vedere și din experiența pe care o am, după ce sunt testați a doua oară, la o lună. Pentru asta, cred că medicii de familie ar trebui mai bine informați despre acest parcurs al pacientului iar aici vorbesc de copiii la care nu observă părinții.. de asta sunt foarte importante listele și Registrul național.”
8 copii există în evidențele Asociației Surzilor Mureș dintr-un total de 200 de persoane cu această afecțiune. Aceștia s-au născut surzi și urmează cursurile unei școli speciale la Cluj.
Până primesc recomandarea de implant, copiii cu hipoacuzie beneficiază de proteze care se decontează doar parțial, precizează audiologul Asociației Surzilor Mureș, psiholog Jakob Emese:
”La copii, se decontează protezele și primesc decizii pe ambele aparate auditive, pe ambele urechi și se decontează circa 1.200 de lei pentru fiecare aparat. Restul, se plătește de părinți, din păcate. În funcție de hipoacuzie sunt și prețurile. La copiii cu deficiențe de auz, eu propun, în general, o proteză auditivă mai evoluată, până în momentul în care se poate face implantul cohleal. Noi avem 8 copii surzi care merg la școală la Cluj, școală specială pentru surdo-muți. Cu deficiențe auditive, copii noi nu avem dar copiii, în ultimii 5 ani, au fost tot timpul cu implanturi cohleare.”
Prima grupă a persoanelor cu handicap auditiv din România fost înființată în 1919 sub patronajul Reginei Maria și s-a numit „Asociația Amicală a Surdo-Muților din România”.
Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) funcționează sub această denumire de peste 70 de ani și are în evidențe aproximativ 24.000 de persoane, dintre care 1.800 sunt copii.
Autor: Cristina Bulbescu
