Foto: Radio Târgu Mureș / Corina Muntean Retrospectivă macroeconomică a lui 2019
Deși arată un al patrulea an cu o creştere economică de peste 4% şi al şaptelea cu o creştere de peste 3%, pentru România, cu toate acestea nu reuşim să-i ajungem din urmă pe vecinii de la Vest.
Asemenea anilor din urmă, 2019 a debutat cu majorări de salarii. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.900 la 2.080 de lei (plus 9,5%), cu un prag de 2.350 de lei pentru salariaţii cu studii superioare. Salariile bugetarilor au crescut şi ele, însă primele – sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile şi celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar – au fost blocate la nivelul lui 2018, arată Ziarul Financiar. Semnele dificultăţilor financiare aveau să se vadă chiar de la începutul anului. Adoptarea bugetului a întârziat două luni. Niciun responsabil din administraţie nu a explicat această întârziere care nu se justifica, având în vedere că, la acea vreme, guvernul avea o majoritate parlamentară puternică. Totuşi, după adoptare, bugetul afişa cifre strălucitoare: o creştere economică de 5,5% şi un deficit fiscal de 2,8% pe cash. Ordonanţa 114, promulgată la finalul lui 2108, a continuat să bântuie mediul economic şi, până la urmă, guvernul a modificat-o în primăvară (OUG 19/2019) ajustând-o în privinţa taxei bancare sau a comisioanelor plătite în comunicaţii şi energie. În cele din urmă, primul semn de slăbiciune a venit din industrie. Industria, care participă cu 23% la PIB, a suferit o cădere puternică în iunie, un minus de 6,6%, ca urmare a restrângerii economiei Germaniei. În plus, a apărut o tendinţă de inhibare a consumului, motorul creşterii economice. În august, deficitul bugetar ajunsese la 22 de miliarde de lei (2,13% din PIB), iar în octombrie, cu un deficit de 29 mld. lei, ţinta anuală era deja depăşită.
Guvernul Dăncilă a căzut în prima decadă a lui octombrie, cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale. Noul ministru al finanţelor, Florin Cîţu, a arătat situaţia reală: venituri estimate cu 18 miliarde de lei sub cele programate. Cum nu există marjă pentru tăieri de fonduri, singura ieşire este majorarea deficitului fiscal. În final, au fost tăiate din cheltuielile programate 2 miliarde de lei, iar deficitul fiscal a fost extins, la a doua rectificare bugetară, de la 2,8% din PIB la 4,4% din PIB (16 mld. lei). În plus, estimarea de deficit de cont este şi ea pesimistă: cel puţin 5% din PIB în acest an, fapt ce s-ar putea reflecta în principal în evoluţia cursului de schimb valutar.
Totuşi, economia va creşte anul acesta, spun prognozele, cu 4%. Ar fi al patrulea an de când economia se plasează deasupra pragului de 4% şi al şaptelea an de când creşterea este de peste 3%.
Ce păcat că nu avem cum să-i ajungem din urmă pe occidentali, cu toată truda noastă.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
