Rezistența bacteriilor la antibiotice reprezintă un pericol la nivel mondial

Publicat de Corina Muntean, 25 noiembrie 2019, 17:32 / actualizat: 28 noiembrie 2019, 20:34

În cursul săptămânii trecute, a fost marcată în întrega lume Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Antibioticelor.
La fel ca în fiecare an, exact acum o săptămână, în data de 18 noiembrie, a fost marcată și Ziua europeană a informării despre antibiotice.
Cu acest prilej, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a organizat, cu sprijinul Comisiei Europene, la Stockholm, un eveniment la nivel european cu privire la stadiul actual al acestei probleme.

Prezent la eveniment directorul ECDC, Andrea Ammon a ținut să sublinieze:

În fiecare an, moartea a 33 000 de persoane este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, cifra fiind comparabilă cu numărul total de pasageri din peste 100 de avioane de dimensiune medie. Povara pe care o reprezintă infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice pentru populația europeană este comparabilă cu povara pe care o reprezintă gripa, tuberculoza și HIV/SIDA la un loc.

Statisticile europene arată că în România încă se face abuz de antibiotice. Potrivit celui mai recent raport al Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), ţara noastră se menţine în top în ceea ce privește consumul de antibiotice, ocupând în 2018 locul al cincilea în UE, cu o ușoară creștere de 3% faţă de anul anterior.
În plus, studiile arată că doar 14% dintre adulții din România se documentează cu privire la utilizarea corectă a antibioticelor, media europeană la același indicator fiind de 33%.
Nu e de mirare că avem printre cele mai rezistente bacterii din Europa.

Alexandru Rafila, președintele Societăţii Române de Microbiologie (SRM):

Este o statistică îngrijorătoare . nu este primul an în care România ocupă primele poziții în cee ace privește rezistența multor bacterii la antibiotic. Acest lucru se datorează în primul rând unui consum constant ridicat în țara noastră.

Specialiștii spun că rezistența la antibiotice are loc în mod natural în timp, dar ea este accelerată de utilizarea incorectă și excesivă a antibioticelor în medicina umană, dar, atenție, și în tratamentul animalelor.
S-a constatat că este posibil transferul de bacterii rezistente de la animale la oameni prin contact direct sau prin intermediul lanțului alimentar, ori prin eliberarea de substanțe antimicrobiene în mediu.
La fenomenul rezistenței la antibiotice poate contribui și eliminarea necorespunzătoare a medicamentelor neutilizate în apele subterane.
Pentru limitarea rezistenței la antimicrobiene (RAM), Comisia Europeană a prezentat, încă din 2017, un plan de acțiune intitulat „O singură sănătate” (One Health).
Planul evidențiază faptul că este necesară combaterea simultană a utilizării agenților antimicrobieni la oameni și la animale, pentru a combate mai eficient rolul RAM în mediul înconjurător.
Experții ECDC și cei ai OMS spun că o modalitate eficientã de a proteja sãnãtatea umanã este reducerea posibilitãții de dezvoltare a rezistenței la antibiotice în rândul animalelor.
De aceea, multe state eliminã treptat utilizarea antibioticelor ca „accelerator” de creștere și ca mãsurã preventivã, și nu mai folosesc antimicrobiene la animale sãnãtoase, decât în cazuri excepționale.
Rezistența la antibiotice se înregistrează în toate țările din lume, iar bacteriile multirezistente cauzează, anual, 700.000 de decese.
Specialiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri de urgență (inclusiv în ce privește tratarea cu antibiotice a animalelor din ferme și crescătorii), până în anul 2050 numărul deceselor se va ridica la 10 milioane, anual.

Sorin Șchiopu