România, pe locul 2 în UE la rata de naştere în rândul mamelor adolescente
România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naştere în rândul mamelor adolescente.
Sarcina în adolescenţă are numeroase consecinţe negative asupra viitoarelor mame, precum şi costuri sociale şi economice, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociaţia SAMAS în România.
Potrivit autorilor, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta împreună cu precaritatea economică, socială şi de sănătate.
În 2019, au fost înregistrate peste 16.600 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere –totuși- cu 9% faţă de anul 2018. De menționat că la adolescentele între 15 şi 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost înregistrate în jud. Mureş (827 de sarcini), iar apoi în județele Braşov (761 de sarcini) și Dolj (700 de sarcini).
Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educaţie şi programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente.
Alte statistici:
În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%.
– În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 şi 19 ani a fost de 4.290
– Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri
– Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educaţie au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învăţământul obligatoriu sau ani de liceu.
Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România:
Sursa: AgerpresConcluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri şi cu implicarea mai multor instituţii ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educaţie, cel medical, dar şi autorităţile locale trebuie să acţioneze, acordând o atenţie sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilităţile familiilor aflate la risc au crescut.
