România poate exporta tradiții și meșteșuguri în vestul Europei

Publicat de MIRELA ROTAR, 28 aprilie 2019, 14:04 / actualizat: 11 mai 2019, 9:55

Este una din concluziile conferinței pe teme de patrimoniu desfășurate la Sighișoara în perioada 11-13 aprilie.
Directorul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici:

Când vorbim de România, aș invoca existența încă a meseriilor și practicilor arhitecturii tradiționale: vărărit, dulgherie, șindrilărit, producția de cărămidă, care în alte părți ale Europei nu se mai păstrează în forma aceasta organică, tradițională. E momentul-cheie în care trebuie să intervenim pentru a le putea asigura perpetuarea, cel mai probabil într-un sistem institutional. Deci această cooperare trebuie să funcționeze în ambele sensuri, nu ne poziționăm într-o extremă din care doar să absorbim dinspre Occident lucrurile bune, și invers se petrec lucrurile deja.

Sighișoara a fost aleasă gazdă a conferinței și pentru că a fost lansată consultarea publică de restaurare a fortificațiilor medievale ale Orașului de Sus prin concurs internațional de idei.
Directorul Institutului Național al Patrimoniului Ștefan Bâlici a explicat pentru Radio Tg.Mureș că sunt prevăzuți bani atât pentru pregătirea unui concurs de soluții de restaurare totală a fortificațiilor, cât și pentru reparații curente la porțiunile de zid vulnerabile:

Vorbim de un concurs de soluții tocmai pentru că dorim să abordăm problema asta a salvării Sighișoarei în termenii calității maxime. În programul de investiții pentru anul acesta, Sighișoara este prevăzută cu o finanțare pentru studii și cercetări de 600.000 de lei în vederea pregătirii concursului, dar și 500.000 de lei pentru intervenții de urgență, şi care ne vor permite să asigurăm monumentul până la punerea în practică a unui proiect amplu de restaurare.

Una din concluziile conferinței de la Sighișoara este nesincronizarea la nivel european a politicilor publice și a procedurilor privind lucrările de restaurare.
În România, spune Ștefan Bâlici, protejarea patrimoniului e considerată o povară, și nu o sursă de venituri prin turism, cultură și ridicarea standardului de viață. Acesta a adăugat că este în lucru un proiect de lege prin care pot fi finanțate și bisericile cu proprietari de drept privat, care până acum nu au putut fi incluse în programul național de restaurare.

Valeriu Russu