Românii sunt datori vânduți
Publicat de Corina Muntean, 15 decembrie 2022, 08:04
În plan financiar avem datorii interne și externe, guvernamentale, publice și private care depășesc PIB-ul anual. Din toate acestea, administraţiei publice – datoria guvernamentală s-a cifrat , în septembrie, la mai mult de 646 miliarde lei, faţă de 628 de miliarde de lei în august şi 577,5 de miliarde de lei la finalul anului trecut, conform datelor publicate miercuri de Ministerul Finanţelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a coborât la 47,6%, faţă de 48,8% luna anterioară. Datoria pe termen mediu şi lung era în septembrie de 619 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt de 26,6 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 535 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile guvernamentale se cifrau la aproape 98 de miliarde de lei. Din totalul datoriei administrației publice doar 17,27 miliarde lei reprezentau datorii acumulate de administraţiile publice locale, în timp ce cea mai mare parte, peste 602 miliarde lei, era datoria administraţiei publice centrale.
Conform datelor Ministerului de Finanțe, pe lângă datoria internă, există și o datoria externă a administraţiei publice, care era de 330 de miliarde de lei (24,4% din PIB). Tot așa, cea mai mare parte a datoriei externe, respectiv 325 miliarde de lei era datorie externă a administraţiei publice centrale şi numai 4,9 miliarde de lei reprezenta datoria externă a administraţiei publice locale. La datoria administrației publice se adaugă datoria privată care este și ea de câteva sute de miliarde, așa încât datoria totală depășește PIB-ul național. Nu-i vorbă, că și prin alte părți se practică aceeași rețetă a datoriei, devreme ce în 2020, conform datelor BNR, datoria mondială totală ajungea la 256 % din PIB-ul global. Așa încât calculele sunt făcute pe datorie și în 2023, plafonul propus pentru datoria guvernamentală fiind de 49,8%. Adică datoria să rămână sub granița a jumătate din PIB.
De ce suntem mai mereu datori și nu reușim să ajungem la zi cu plățile restante? Pentru că se perpetuează de ani de zile o stare acceptată de guvernanți, de rostogolire a acestor datorii pentru mai târziu, în condițiile bine știute, de incapacitate a colectării taxelor și impozitelor la buget, dar mergându-se pe ideea stimulării economiei prin creșterea consumului. Și la ora actuală România este statul care încasează cel mai mic procent din TVA la buget.
Conform celor mai recente cifre privind deficitul de încasare a TVA-ului, România a înregistrat în 2020 o pierdere de 35,7% din veniturile din TVA. Țara noastră este urmată la distanță de Malta (24,1%) şi Italia (20,8%). Noi practic pierdem pe acest tronson, aproape 7,5 miliarde de euro, bani care ar fi putut acoperi măcar deficitul bugetar preconizat în 2023, de 4,4 % din PIB.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
