Vineri, pe 23 octombrie, compania austriacă de prelucrare a lemnului, Holzindustrie Schweighofer a anunțat că a câștigat procesul intentat de Greenpeace România în legătură cu noua fabrică de procesare a lemnului de la Reci, județul Covasna.

Am dori să precizăm că este vorba doar despre o primă instanță și nu o hotărâre definitivă. Așadar, în 15 zile de la comunicarea deciziei, aceasta poate fi atacată prin recurs.

Despre proiectul Schweighofer de la Reci

La începutul anului 2013, Holzindustrie Schweighofer a început demersurile pentru construirea unei fabrici de prelucrarea a lemnului în comuna Reci, Jud. Covasna, cu o capacitate de procesare de 800,000 metri cubi de bușteni pe an. Fabrica urma să ocupe o suprafață de teren arabil de 69,5 hectare. Pentru astfel de proiecte este necesară derularea unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului, cu atât mai mult cu cât fabrica urma să fie construită în vecinătatea unor arii protejate[1]. În schimb, Agenția pentru Protecția Mediului Covasna a decis în decembrie 2013 că procedura de evaluare a impactului asupra mediului nu este necesară în cazul fabricii de prelucrare a lemnului de la Reci[2].

Peste 4,000 de oameni au cerut demisia directorului APM Covasna în urma acestei decizii, prin intermediul unei petiții lansate în decembrie 2013[3]. În aprilie 2014, Greenpeace a chemat în judecată această instituție a statului român.

Fabrica de cherestea de la Reci a fost construită de Holzindustrie Schweighofer (HS) fără a se realiza o evaluare a impactului asupra mediului (EIM). În schimb, proiectul companiei a inclus și construirea unei centrale de cogenerare, pentru care a existat procedura EIM. Fabrica a fost pusă în funcțiune în august 2015[4].

Inspectoratul de Stat în Construcții a găsit nereguli

Lucrările pentru construirea fabricii de la Reci au început în august 2013, înainte de emiterea deciziei APM Covasna. Lucrările au fost oprite pe 9 august 2013 de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), instituție care a constatat executarea lucrărilor în neconcordanță cu prevederile autorizației de construire[5], a dispus oprirea imediată a lucrărilor și i-a aplicat sancțiuni contravenționale societății de execuție.

Ulterior, în perioada aprilie – iunie 2015, ISC a efectuat controale privind lucrările de construire și a întocmit o serie de procese verbale de control, de constatare și sancționare a contravențiilor, fiind constatate 24 de neconformități. ISC a dispus măsuri de oprire a lucrărilor, refacere a lucrărilor, expertizare a lucrărilor, implementare a unui sistem de asigurare a calității de către executanți, utilizare în execuție numai a produselor certificate și a aplicat sancțiuni contravenționale. De asemenea, ISC a verificat legalitatea autorizației de construire nr. 220/2013[6] și a promovat o sesizare penală pentru nerespectarea prevederilor articolului 9 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu referire la dreptul de semnătură.

De ce proces  cu APM Covasna

Pe 12 decembrie 2013, APM Covasna a emis Decizia etapei de încadrare nr. 76/12.12.2013 prin care a concluzionat, ulterior aplicării criteriilor din Anexa nr. 3 a HG nr. 445/2009, că proiectul ”Fabrică de debitare și prelucrare a lemnului” ce urmează a fi amplasat în comuna Reci „(…) nu se supuneevaluării impactului asupra mediului și nu se supune evaluării adecvate”.

APM Covasna a considerat că proiectul este unul de infrastructură, considerând că acesta se încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, Anexa nr. 2, pct. 10 lit. a) „proiecte de dezvoltare a unităților/zonelor industriale”.

Însă APM Covasna trebuia să analizeze, prin prisma criteriilor prevăzute în Anexa nr. 3 din HG nr. 445/2009, toate elementele relevante pe care solicitantul urmează să le realizeze în proiect. Prin simpla parcurgere a informațiilor cuprinse la capitolul „Caracteristicile proiectului” din decizia APM, rezultă că solicitantul urmează să realizeze, între altele, și următoarele lucrări de construcții: clădire centrală termică 10 MW[7] și cale ferată industrială[8].

Întrucât analiza efectuată nu a vizat și aceste proiecte și impactul specific pe care acestea l-ar putea avea asupra mediului, și nici cumularea cu celelalte proiecte pe care urmează să le realizeze compania, considerăm lipsită de relevanță concluzia cuprinsă în Decizia APM.

În mod nelegal s-a reținut că nu există impact și consecințe negative asupra rezervațiilor și siturilor Natura 2000 aflate în vecinătatea sitului în care urmează a fi amplasat proiectul. Considerăm că amplasarea proiectului în apropierea unor zone protejate constituie un motiv suplimentar pentru a hotărî în favoarea unei analize amănunțite a implicațiilor și potențialelor riscuri pe care proiectul le-ar putea genera în dauna mediului înconjurător.

În aprilie 2014 Greenpeace Romania a deschis procesul cu APM Covasna pentru anularea deciziei de încadrare 76/12.12.2013, însă cererea de chemare în judecată a fost anulată[9]. Procesul a fost reluat în septembrie 2014[10]. În octombrie 2015 a fost emisă o hotărâre judecătorească prin care se respinge acțiunea ca neîntemeiată și obligă Greenpeace la plata cheltuielilor de judecată de 26,067 RON către Holzindustrie Schweighofer, (beneficiarul actului administrativ contestat s-a constituit parte în proces deoarece o hotărâre a instanței i-a devenit opozabilă) o decizie cu drept de recurs în 15 zile de la comunicarea deciziei prin trimitere poștală. După comunicarea hotărârii instanței, vom analiza procedurile de urmat în acest caz.