Sursa foto: facebook.com/cnscartelalfa Sindicatele acuză guvernanții de un dialog social disimulat
Protestele de azi s-au desfășurat simultan în locații distincte din București, iar cele cinci mari organizații sindicale au avut revendicări comune: un salariu minim decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate, taxare justă și aplicarea corectă a legislației.
Promotorul acțiunilor sindicale este Cartel Alfa, care a declanșat din ianuarie protestele, începând cu Caravana dreptății sociale și cu pichetări în fața prefecturilor. Apoi, săptămânal s-au pichetat sediile partidelor, ministerelor Muncii și Finanțelor și sediul Guvernului.
Președintele filialei Mureș a Cartel Alfa, Markos Gyorgy spune că sănătatea e singurul domeniu în care s-a negociat un contract colectiv de muncă, însă zona privată e complet descoperită, ca protecție sindicală:
În privat, majoritatea sunt societăți mici, aici în baza legii nu e obligatorie negocierea contractului colectiv de muncă și majoritatea firmelor merg pe salariul minim pe economie, mai ales din comerț, din industria textilă, încălțăminte. Salariul minim pe e conomie e o bătaie de joc, cu o creștere de doar 48 de lei, când toate prețurile au crescut în cascadă. Și la nivel de județ se vede că ponderea contractelor colective de muncă, înregistrate la ITM și negociate de sindicate, este foarte mică, la salariu minim pe economie, și an de an scade.
Alte memulțumiri sindicale se referă la măsurile inadecvate perioadei de criză adoptate de actualul Guvern și refuzul constant al dialogului social, subliniază președintele CNSLR Frăția Mureș, Călin Cociș:
Cele mai importante chestiuni sunt cele legate de afirmațiile publice pe care guvernanții le fac, și care au la bază lipsa dialogului social sau un dialog social disimulat cu partenerii, și care în principiu ar trebui să se axeze pe modificarea Legii 62 pe 2011; e un blocaj al negocierilor colective generat de această lege ce impune niște condiții greu de atins pentru structurile sindicale. De asemenea vorbim de chestiuni legate de Legea pensiilor și, bineînțeles, de salarizarea sectorului public. La sectoarele de activitate care în această perioadă de criză au funcționat, Legea 55 pe 2020 spune că acolo unde există contracte colective de muncă, ele își prelungesc valabilitatea pe perioada stării de alertă și 90 de zile după expirarea acesteia. Tocmai de această prevedere se folosesc unii angajatori și încearcă să treneze procedurile de negociere a unui contract colectiv de muncă, unic la nivel național.
Sindicaliștii mai spun că toate costurile crizei sanitare și economice sunt trecute exclusiv în seama categoriilor vulnerabile, că cei ce-și pierd locul de muncă nu sunt protejați, iar pensiile nu au fost indexate nici măcar cu rata inflației.
La fel, reducerea bugetului sănătății și educației, în plină criză sanitară, a fost o decizie cinică a coaliției de guvernare și pentru care aceasta trebuie să-și asume toate consecințele, arată liderii sindicali.
Pe lângă continuarea acțiunilor de protest, sindicatele reprezentative din România au în vedere internaționalizarea demersului lor, urmând să apeleze ajutorul și solidaritatea structurilor sindicale din Uniunea Europeană.
Valeriu Russu
