Sursa foto: www.bnro.ro Tendinţa de creştere a inflaţiei se va tempera în perioada următoare
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunţat că tendinţa de creştere a inflaţiei se va tempera în perioada următoare. El a precizat că acest indicator, care acum este de 15 la sută, se va reduce de anul viitor, situaţia economică se va îmbunătăţi, dar dobânzile nu vor reveni la cotele scăzute din timpul pandemiei. În plus, guvernatorul afirmă că o dobândă de politică monetară între 3 şi 6 la sută trebuie privită ca o normalitate.
În acelaşi timp, Mugur Isărescu a admis că indicele ROBOR a crescut exagerat, depăşind cu mult dobânda cheie stabilită de BNR.
Rata inflaţiei şi-a intensificat ritmul de creştere din aprilie până în iunie şi a ajuns la peste 15 procente pe fondul şocurilor date de preţul energiei, combustibilului, al altor mărfuri, dar şi de majorarea preţului produselor alimentare, în special cele procesate, însă primele semne ale deflaţiei – spune Mugur Isărescu – se pot observa.
Mugur Isărescu:
Primele semne pozitive /…/ în ceea ce priveşte materiile prime, inclusiv la produsele agricole, măsură în care apar primele semne de temperare şi apoi de cădere a ratei inflţiei. Vom micşora pasul de creştere a ratei de politică monetară.
Conform BNR, inflaţia ar fi ajuns la 20 de procente dacă guvernul nu ar fi intervenit cu plafonarea preţurilor la energie, marfă care intră în componenţa tuturor produselor.
Conform previziunilor BNR, rata inflaţiei se va reduce la 13,9 procente până în decembrie, urmând aceeaşi tendinţă până în luna aprilie 2023, când va expira plafonarea preţurilor la energie, moment în care inflaţia va creşte uşor. Totuşi, cursul scăderii inflaţiei se va păstra, astfel că prognoza arată o inflaţie de 7,5 procente în decembrie 2023 şi 2,3% în mijlocul lui 2024, ceea ce nu se va reduce prea mult va fi dobânda de politică monetară şi restul dobânzilor în general. Această dobândă-cheie a fost extrem de redusă în perioada pandemiei, ajungând la 1,5 procente în august 2020, pe fondul reducerii activităţii economice, însă o dată cu ieşirea din criză excendentul de cerere a forţat majorarea inflaţiei. Mugur Isărescu spune că în perioade normale o dobândă de politică monetară este între 3% și 6%, aşa că românii nu ar trebui să mizeze pe o reducere a dobânzilor la creditare:
Suntem în empatie totală. Nu este deloc, nu numai plăcut, nu este ușor să plătești sume mai mari, dar mesajul nostru, pe care îl dăm de un an și ceva este că perioada dobânzilor mici a trecut, nu mai revine, n-are niciun rost ca noi, ca și dumneavoastră, să mai vindem iluzii. Deci, acestea vor fi, să spunem, dobânzile relativ normale, cu mențiunea că ROBOR-ul a cam sărit calul, s-a dus cam mult, dincolo de ceea ce am întreprins noi, cu rata de politică monetară.
ROBOR este o dobândă care se aplică împrumuturilor interbancare şi este esenţială în algoritmul care dă rata unui credit pentru entităţi non-bancare, cum sunt persoanele fizice. Mugur Isărescu spune că în acest moment ROBOR este mult prea mare şi că băncile au reacţionat excesiv la deciziile Băncii Naţionale sau faţă de inflaţie. În luna ianuarie, ROBOR era aproximativ 3 procente însă astăzi se apropie de 8,4 procente. Pentru comparaţie, ultimele decizii ale BNR arată o dobândă de politică monetară de 5,5 procente. Dobânda pentru creditare este de 6,5, iar cea pentru depozit este de 4,5%.
Sursa: RRA
