Foto: Wikipedia Testamentul olograf al lui Avram Iancu, expus în premieră în casa lui natală
Documentul, redactat în 20 decembrie 1850, la Cîmpeni, a fost donat anul trecut Bibliotecii Centrale Universitare ‘Lucian Blaga’ din Cluj Napoca de către familia Raţiu, care l-a păstrat timp de peste 150 de ani.
Avram Iancu este personalitatea cea mai cunoscută a Ţării Moţilor.
De profesie avocet, acesta a jucat un rol extrem de important în Revoluţia de la 1848.
Denumit şi ‘Crăişorul Munţilor’, Avram Iancu a comandat în 1849 armata românilor transilvăneni împotriva trupelor ungare.
Care a fost circuitul acestui document din 1850 încoace și cum a ajuns în posesia familiei Rațiu ne-au povestit Indrei și Nicolae Rațiu, fiii „celui mai bun președinte pe care România nu l-a avut niciodată”.
*
Ultima mea Voința!
Unicul dor a vietii mele fiind a se vedea Națiunea mea fericite, pentru care dupe puteri am și lucrat pane acuma, durere fara mult succesu, ba togmai acuma cu intristare ved, ca speranțile mele și jertfa aduse se prefacu în nimica.
Nu sciu cate zile mai pot avea; unu felu de presimțire imi pare ca mi-ar spune, că viitorul este ne sigur; voescu dara și hotarat dispun, ca dupa mortea mea, toată averea mea miscatore și nemiscatore se treaca in folosul națiunii, pentru ajutor la infiintiarea unei academii de drepturi; tare credind ca luptatori cu arma legi vor putea scoate drepturile națiunei mele.
Testamentul lui Avram Iancu (1824-1872)
Sursa: RADOR
