Sursa foto: inaco.ro Tinerii din România nu sunt mulțumiți de țara în care trăiesc
Nu au perspective, șanse la joburi bine plătite și posibilități de a se face remarcați și de a fi răsplătiți pe măsura talentului lor. Este și motivul pentru care emigrează în masă. O analiză recentă arată că peste 10.000 de tineri au ales să plece definitiv din România, în 2018.
Emigrarea masivă a tinerilor din țară nu pune în pericol doar sistemul de pensii ci chiar existența statului. Ar fi dificil de închipuit că deficitul de forță de muncă necesar funcționării măcar la nivel de avare a economiei ar putea fi acoperit cu muncitori imigranți proveniți din țări din orient. România a ajuns destul de săracă și de bulversată ca să nu-și poată permite să mai piardă nici măcar un tânăr. Dar puterea se face că nu înțelege pericolul care ne paște. Peste 10.000 de tineri cu vârste între 15 şi 34 de ani au plecat definitiv din România în cursul anului 2018. Cei mai mulţi sunt din Bucureşti, dar au ales calea străinătăţii şi din judeţele Iaşi, Timiş, Bacău şi Galaţi, reiese din rezultatele unei analize realizată de INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate.
Cercetarea publicată săptămâna aceasta arată că în grupul tinerilor care au părăsit România nu au fost luate în calcul deplasările sezoniere pentru studii, muncă etc., ci doar emigranţii definitivi cu vârste între 15 şi 34 de ani. Probabil că dacă ar intra în calcul și plecările temporare, valorile ne-ar da frisoane. În context, județul Mureș se află la mijlocul clasamentului cu mai puțin de 200 de tineri plecați definitiv din țară în 2018, în timp ce jud. Brașov pe locul 7 cu circa 350. La coada clasamentului se plasează Covasna şi Harghita, dar calculul se referă doar la numărul de tineri plecați definitiv nu proporția lor în totalul forței de muncă active.
Un raport al Băncii Mondiale, intitulat ‘Markets and People: Romania Country Economic Memorandul’, citat de INACO, relevă că un copil născut în România îşi atinge doar 60% din potenţialul său de productivitate odată ajuns adult acasă. În acest context, documentul menţionează că perspectiva celor din Bucureşti-Ilfov este mai pozitivă, cu un potenţial al capitalului uman de 68%, urmat de judeţul Cluj – cu 65%. La polul opus, judeţele care oferă cele mai mici oportunităţi de educaţie, sănătate şi speranţă de viaţă pentru tineri sunt: Satu Mare (53%), Călăraşi (52%), Ialomiţa (52%) şi Giurgiu (51%).
În final mai amintim și faptul că Raportul Global al Competitivităţii scoate în evidenţă că, la nivel general, România se află doar pe locul 132 în lume din 137 de ţări analizate din perspectiva capacităţii de a-şi reţine resursa umană talentată în ţară.
O poziție dezolantă, dezonorantă, chiar rușinoasă, dar care este permanent trecută cu vederea de cei aflați la guvernare.
sursa: www.inaco.ro
