Tinerii mănâncă tot mai nesănătos și devin obezi
Publicat de radiomures, 2 noiembrie 2016, 17:00
Dascălii, nutriționiștii, personalul medical și chiar și elevii recunosc beneficiile hranei sănătoase și ale mișcării fizice, însă pun acest fapt pe seama stresului sau a lipsei de timp .
Asistenta medicală de la Colegiul Național ”Unirea”, Natalia Dălălău, observă că elevii consumă foarte multe produse fast food, pizza, patiserie, dulciuri și sucuri carbogazoase:
Copiii nu mănâncă acasă dimineața. Îmi spun, mai ales liceenii, că până la clasa a VIII-a au mâncat acasă, dar acuma nu au timp – dar au avut timp să se machieze sau să își schimbe bluza de nu știu câte ori… Părinții, nu știu dacă asta nu e și o scuză, sunt foarte ocupați. Îmi întreb nepoții ce mănâncă, cereale cu lapte că îi e ușor la fiică-mea să toarne laptele, dar eu i-am adus în vacanță și le-am făcut și spanac și altele, și au mâncat copiii și le-a plăcut: ”Bunico, dar tu poți să gătești?”. Și mama ar putea să gătească acasă și nu gătește că e comodă.”
Problema este că mare parte din oferta de produse alimentare existente pe piață este bogată caloric și faorizează apariția obezității, este de părere șefa catedrei de Igienă și Nutriție Alimentară din UMF Tîrgu-Mureș, Monica Tarcea.
Copiii mănâncă nesănătos pentru că aceste alimente sunt accesibile, dar și pentru a compensa, psihic și emoțional, lipsa părinților, mai crede nutriționistul:
Părinții nu mai au timpul necesar să urmărească exact ce face copilul acasă, poate copilul se simte neglijat și are tendința de a consuma astfel de alimente care-i aduc plăcere și pe undeva mai acoperă această, să spunem lipsă a părintelui. La fel, în comunitatea școlară, văzând în jurul lui că se consumă astfel de preparate, le iau și ei și riscul de a avea această afecțiune este din ce în ce mai mare. O altă problemă care favorizează obezitatea este lipsa de mișcare.”
Copiii recunosc că nu au timp să mănânce sănătos, iar cei care aleg varianta corectă sunt puțini:
Obezitatea aflată în plină expansiune la nivel mondial afectează în prezent aproape 650 de milioane de adulţi sau 13 la sută din populaţia mondială adultă, putând ajunge la 20 la sută până în anul 2025 .
Valeriu Russu
