Tradiţii şi obiceiuri de după Înviere
Publicat de radiomures, 13 aprilie 2017, 19:34
Dacă obiceiurile de Paști la români sunt în general respectate prin intermediul tradiției bisericești, cele de după Înviere sunt tot mai modificate de vremurile moderne, dacă nu au dispărut deja, constată muzeograful Laura Pop, de la Muzeul Județean Mureș.
După ieșirea din biserică, prima și a doua și zi de Paști românii obișnuiau să se bucure, să mănânce, să bea, să iasă la joc, manifestări specifice Săptămânii Luninate, care urmează asprimilor și restricțiilor postului.
Printre manifestările specifice este udatul fetelor, care în Transilvania a suferit influențe de la comunitățile entice cu care românii își împart destinul, a explicat Laura Pop:
Mâncărurile tradiționale de Paști sunt mielul, drobul, cozonacii, pasca, ouăle. Oamenii încearcă să-și păstreze vinul de anul trecut iar în zona din nordul țării, acolo horinca, țuica sau pălinca e băutura principală. În prima zi de obiceui lumea merge la biserică cu ouă roșii, pască, miel, pentru a fi sfințite. În general, în prima zi, masa se servea acasă în familie, și doar a doua zi o petreci cu rudele apropiate – a doua zi de fapt încep obiceiurile comunitare, când are loc și stropitul fetelor de către feciori.”
În ce privește iepurașul aducător de ouă roșii, acest obicei provine de pe meleaguri germane, simbolizează fertilitatea și a apărut relativ recent în peisajul românesc, având mai mult o conotație comercială.
Valeriu Russu
