Un nou premiu va fi acordat la TIFF 2026 în memoria lui Janovics Jenő
Publicat de Stan Lucian, 12 februarie 2026, 16:32
Începând cu ediția aniversară TIFF.25, programată între 12 și 21 iunie 2026 la Cluj-Napoca, Festivalul Internațional de Film Transilvania introduce ”Premiul Janovics Jenő”. Dedicată memoriei unui pionier al cinematografiei clujene și europene, distincția va fi acordată anual unei personalități mondiale care a marcat cinemaul prin spirit de pionierat, viziune și capacitatea de a deschide drumuri noi în industrie.
Între 1913 și începutul anilor ’20, la Cluj se realizează peste 60 de filme mute — melodrame, adaptări literare, filme istorice — iar orașul devine unul dintre cele mai active centre cinematografice din Europa Centrală.
Numele lui Janovics Jenő (1872 – 1945) este strâns legat de începuturile cinematografiei din Cluj — și din această parte a Europei. Om de teatru, director al Teatrului Maghiar din oraș, Janovics a înțeles extrem de devreme că filmul nu este o curiozitate tehnică, ci noua artă populară a secolului XX.
La începutul anilor 1910, când cinemaul era încă un experiment ambulant, el a transformat Clujul într-un centru de producție. În 1913, Janovics inițiază primele filmări de ficțiune realizate aici, în colaborare cu compania franceză Pathé, la Sárga csikó (Mânzul șarg), producție care ajunge să circule internațional și demonstrează că filmele se pot produce și exporta din Transilvania, nu doar din marile capitale europene.
În anii următori creează sau sprijină mai multe companii locale de producție – în 1914 înființează Studioul Janovics, în 1915 Casa de filme Proja, în 1916 Casa de film Corvin, iar în 1917 Casa de producție Transsylvania. A dezvoltat infrastructura (a transformat teatrul de vară, Teatrul Maghiar de astăzi, în cinema) și a format echipe tehnice și actori de film.
Sub patronajul său au lucrat regizori care vor ulterior au devenit figuri majore ale cinemaului mondial, printre care Mihály Kertész, devenit la Hollywood Michael Curtiz, autorul celebrului Casablanca, și Alexander Korda, viitorul fondator al industriei britanice moderne de film.
Autor: Diana Gherendi
