Bogăția explicată științific
Publicat de Corina Muntean, 18 ianuarie 2019, 11:06
De la an la an, distanța dintre clasele sociale se mărește. Bogații devin mai bogați, iar săracii rămân săraci, în comparație cu aceștia. Dar bogăția și sărăcia sunt noțiuni relative, pentru că sunt dependente de sistem. Un fizician român a găsit o explicaţie pentru diferenţele dintre săraci şi bogaţi, pe baza teoriei lansate chiar de el. Trebuie să existe.
Populaţia lumii devine mai bogată per ansamblu, dar săracii rămân săraci chiar dacă acum câștigă mai mult decât în trecut. Potrivit datelor pubicate de Pew Research Center, în decurs de 10 ani, între 2001 şi 2011, ponderea celor mai săraci oameni, care câştiga până la doi dolari pe zi, a scăzut de la 29%, la 15%. Clasa medie, a celor care câştiga între 10 şi 20 de dolari zilnic, aproape s-a dublat, de la 7%, la 13% în aceeaşi perioadă de timp. Este de așteptat ca pentru următoarea decadă, datele să se modifice în aceeași direcție, respectiv să scadă numărul celor care se descurcă cu doar 2 dolari pe zi și să crească numărul celor care au în buzunare între 10 și 20 de dolari pe zi. Pe de altă parte, decalajul față de cei bogați nu doar că nu se diminuează, ci este în creștere. 71% din lume deţine doar 3% din averea globală, în vreme ce 8% din populaţia globului – reprezentând cei mai bogaţi oameni ai planetei, care au în posesie active de peste 100.000 de dolari – deţine 85% din averea totală globală. Inegalitatea rămâne o prblemă serioasă și la noi.
Conform unei evaluări făcută de Comisia Europeană, sărăcia rămâne la un nivel ridicat, chiar dacă tendința s-a îmbunătățit în 2017 față de 2016, iar decalajul dintre bogați și săraci și dintre zonele rurale și cele urbane se menține la un nivel ridicat. Astfel, România se află pe penultimul loc în UE-28, cu o pondere de 35,7% a populaţiei expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale fiind devansată doar de Bulgaria, arată Eurostat. Chiar dacă mulţi și-ar dori ca acest decalaj dintre bogați și săraci să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, profesorul american de origine română Adrian Bejan susține că acest lucru este imposibil. Și asta pentru că „legea constructivă a evoluţiei şi organizării”, care arată cum funcţionează lumea, are aplicabilitate și în economie. Potrivit teoriei constructale, un principul pe care l-a inventant chiar el și care se bucură de largă apreciere în toată lumea, sisteme de curgere, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, aceste sisteme trebuie să se adapteze şi să acomodeze curenţii care le traversează, urmând un tipar de ramificație. Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român arată că bogaţii există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că ei trebuie să existe. Astfel, Adrian Bejan susține că inegalitatea socială este inevitabilă din cauza teoriei constructale, distribuţia tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – fiind determinate de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular. Sigur, că teoria constructală aplicată domeniului economic poate fi pusă în discuție, atâta vreme cât crează controverse într-un subiect atât de sensibil, cum este cel al bogăției.
Ce ne-am dori noi românii nu e transformarea masei de săraci în bogați, lucru imposibil, de altfel, ci reducerea decalajului enorm dintre aceste clase sociale.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Sursa: www.businessmagazin.ro
