Sursa foto: Agrointeligența Culturile de hamei din România au scăzut la 10 la sută în ultimii 20 de ani
Una din principale cauze este, la nivel național, legată de punerea în posesie pe terenurile pe care erau înființate culturi de hamei, iar noii proprietari nu au mai dorit să dea în arendă pământurile acestor cultivatori.
În județul Mureș există cel mai mare producător de hamei din țară, iar aici suprafețele cultivate cu hamei s-au înjumătățit, ajungând acum la circa 200 de hectare.
Reprezentantul societății, Akos Mora, susține că, în pofida greutăților, nu vor abandona această afacere și chiar vor continua să se extindă:
S-au făcut puneri în posesie pe terenuri pe care au existat aceste construcții care susțin creșterea hameiului și în momentul de față suntem în situația în care există omul care și-a primit înapoi terenul respectiv societățile de hamei care au investițiile pe acel teren. Deci o situație juridică extrem de complicată din cauza acestei suprapuneri. Deși legile de retrocedare și punere în posesie spun foarte clar că acolo unde există construcții, punerea în posesie se va face pe alt teren; gândiți-vă ce înseamnă să faci o parcelă de hamei de 6 hectare, prin contract de arendă cu șase, șapte, chiar 10 persoane.
La ora actuală, producția internă de hamei pentru producătorii de bere asigură sub 8% din necesar, iar înființarea unui hectar costă, împreună cu investițiile în producție, zeci de mii de euro, subliniază Akos Mora:
Reînființarea unor culturi e un efort financiar de peste 15.000 de euro pe hectar, doar partea de sistem de susținere. Pe lângă asta ai nevoie de haldă, de uscător, de echipamente de cules, de procesare. În județul Mureș avem peste 400 hectare cu sistem de susținere, din care în cultură sunt 200, în zonele Sighișoara și Saschiz. Avem și procese pe rol, cu situații în care unii au început să taie stâlpii, să fure sârma. În acest moment noi nu putem produce atâta cât se cere. Până în anii 2000, asiguram practic, prin hameiul produs în țară, necesarul pe toată berea produsă în România, iar astăzi suntem undeva pe la 8 la sută.
La noi, hameiul poate fi cultivat doar în centrul Transilvaniei, respectiv în județele Mureș, Sibiu, Alba, Cluj sau Hunedoara, iar problemele mai sunt legate și de plantațiile îmbătrânite, deteriorarea sistemelor de susținere a culturii și dotarea insuficientă a fermelor.
În prezent, cultura de hamei primește, pe lângă sprijinul direct pe suprafață, și două subvenții totale de circa 1000 de euro pe hectar de la bugetul național și din bugetul Fondului European de Garantare Agricolă.
Valeriu Russu
