Oameni & Fapte – 10 iunie
Publicat de MIRELA ROTAR, 10 iunie 2019, 06:00
– Este cea de-a 161-a zi a lui 2019. Au mai rămas 204 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:29 şi va apune la ora 21:14.
– Astăzi, în România, este „Ziua Paraşutiştilor Militari”, deoarece la 10 iunie 1941, în cadrul Centrului de Instrucţie al Aeronauticii, pe aerodromul Popeşti-Leordeni, a luat fiinţă prima companie de paraşutişti. Pe plan extern este „Ziua Mondială Art Nouveau”, stabilită în 2013, la iniţiativa Ungariei, în amintirea arhitectului maghiar Lechner Ödön şi arhitectului catalan Antoni Gaudi, reprezentativi pentru curentul Art Nouveau. Tot astăzi este Ziua Naţională a Portugaliei, celebrându-se atât independenţa de stat cât şi comemorarea poetului naţional Luís de Camões (mort în 1580).
– La 10 iunie 1415 a apărut cea dintâi mențiune documentară a funcției de „spătar” în Țara Românească, atribuțiile acestuia fiind comanda armatei și prezentarea însemnelor autorității domnești la ceremonii. În 1865 a avut loc, la München, premiera operei „Tristan şi Isolda” de Richard Wagner, iar în 10 iunie 1884 apărea, în ţara noastră, Legea privind crearea Domeniului Coroanei, lege prin care douăsprezece moşii aparţinând statului erau date în folosinţa Casei Regale Române.
– În 10 iunie 1912 a început, la Aspern (în Austria), un concurs aviatic internaţional la care românul Aurel Vlaicu, zburând cu un aparat proiectat şi construit de el („Vlaicu-2”), a obţinut un mare succes, numărându-se printre câştigători. În 1920 a luat fiinţă Şcoala Politehnică din Bucureşti, aniversată anual, ca „Ziua Politehnicii”, în sâmbăta din săptămâna care include data de 10 iunie. Rămânem în România, precizând că în 1939 s-a inaugurat Muzeul Ceferiştilor, în parcul şi arenele Stadionului Giuleşti, cu ocazia serbărilor „Ceferiadei”, care aniversau 70 de ani de la deschiderea liniei de cale ferată Bucureşti Filaret-Giurgiu.
– Cel de-Al Doilea război Mondial şi-a lăsat amprenta şi pe ziua de 10 iunie: în 1942 satul ceh Lidice a fost complet distrus, iar locuitorii săi exterminaţi, ca represalii pentru atentatul împotriva lui Reinhard Heydrich, „protectorul” hitlerist al Cehiei şi Moraviei. Apoi, în anul 1944 mica localitate franceză Oradour-sur-Glane a fost distrusă de nazişti, iar populaţia sa (numărând 642 de locuitori) a fost masacrată în totalitate, ca represalii la acţiunile grupurilor franceze de rezistenţă. Ruinele localităţii stau şi azi mărturie a acelui episod sângeros.
– În 1963 România a stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă cu statul Kuweit, iar la 10 iunie 1999 NATO a suspendat bombardamentele declanşate împotriva Republicii Federale Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru). Cu o zi în urmă, la 9 iunie, reprezentanţii Iugoslaviei şi cei ai NATO semnau un acord militar referitor la retragerea forţelor iugoslave din Kosovo, care echivala cu încetarea ostilităţilor. La 10 iunie 2012 au avut loc alegerile locale în România, în urma cărora Uniunea Social Liberală (USL, alianţă politică parlamentară şi preelectorală între Alianţa de Centru Dreapta – compusă din Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator – şi Partidul Social Democrat) a câştigat marea majoritate a fotoliilor de primar şi de preşedinţi de consilii judeţene.
– În 10 iunie 2018 s-a resfințit biserica Mănăstirii Dealu de lângă Târgoviște, cea mai importantă necropolă voievodală munteană, după 517 ani de la construirea și sfințirea ei (la 4 decembrie 1501). Mănăstirea Dealu, ctitoria voievodului Radu cel Mare, a fost construită pe locul unei biserici ce datează din vremea lui Mircea cel Bătrân.
– La 10 iunie s-au născut: pictorul, desenatorul şi litograful francez Gustave Courbet (1819); scriitorul român Ion Creangă (1839); zoologul german Carl Hagerbeck, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (1844); folcloristul și traducătorul român Ion Pop-Reteganul (1853); soprana română Hariclea Darclée, supranumită „privighetoarea Carpaţilor” (1860); medicul şi omul politic român Constantin I. Angelescu, fost ministru (1869); medicul român Ştefan Gheorghe Nicolau, fondatorul şcolii române de dermato-venerologie (1874); pictorul, graficianul și sculptorul francez André Derain (1880); compozitorul american de origine austriacă Frederick Loewe, autor de musicaluri celebre, precum „My Fair Lady” (1901); inginerul român Paul Gheorghe Dimo, specialist în electricitate şi creator al analizei nodale care-i poartă numele – „analiza nodală Dimo” (1905); clavecinistul american Ralph Kirkpatrick (1911); cântăreaţa chiliană Rosita Serrano, una dintre stelele spectacolelor de varietăţi şi a filmelor muzicale din Germania anilor ‘30 (1914); scriitorul american de origine evreiască Saul Bellow, laureat Nobel (1915); cântăreaţa franceză Patachou (1918); mezzosoprana română Zenaida Pally (1919); prinţul britanic Philip, Duce de Edinburgh (1921); actriţa americană de film şi cântăreaţa Judy Garland (1922); britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale (1923); actriţa franceză Madeleine Lebeau (1923); compozitorul şi profesorul român Vasile Herman (1929); creatoarea populară Adela Petre, mesageră a artei populare româneşti și declarată „Tezaur Uman Viu” de către UNESCO (1929); compozitorul român Dan Constantinescu (1931); folcloristul, etnologul şi lexicograful român Iordan Datcu (1933); pictorul şi graficianul român Constantin Niţescu (1935); medicul, eseistul, poetul şi prozatorul român Octavian Simu, autor de dicționare (1935); actriţa şi producătoarea britanică de film Elizabeth Hurley (1965); fotbalistul și antrenorul român Cosmin Olăroiu (1969); cântăreața și actrița română Loredana Groza (1970); interpreta română muzică pop Alexandra Stan (1989) și fotomodelul şi actriţa americană Kate Upton (1992).
– La 10 iunie au murit: Alexandru cel Mare, regele Macedoniei şi unul dintre primii mari strategi din istorie (323 î.Hr.); poetul portughez Luís de Camões (1580); fizicianul și matematicianul francez André-Marie Ampère, unul dintre întemeietorii electromagnetismului (1836); botanistul scoţian Robert Brown, care a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid, cunoscută ca „mişcarea browniană” (1858); compozitorul francez Ernest Chausson (1899); compozitorul şi violonistul român Tudor Flondor (1908); compozitorul și poetul italian Arrigo Boito (1918); scriitorul şi ofiţerul de marină francez Pierre Loti (1923); arhitectul şi sculptorul spaniol Antoni Gaudi (1926); compozitorul englez de origine germană Frederick Delius (1934); scriitoarea norvegiană Sigrid Undset, laureată Nobel (1949); botanistul român de etnie maghiară Nyárady Erasmus (1966); actorul american de film Spencer Tracy (1967); dramaturgul, poetul şi publicistul român Aurel Baranga (1979); filosoful, eseistul şi pedagogul român Vasile Băncilă (1979); regizorul, scenaristul şi actorul german de film Rainer Werner Fassbinder (1982); actorul român Geo Barton (1983); cântărețul, pianistul, saxofonistul şi compozitorul american Ray Charles (2004); compozitorul, muzicologul și profesorul român Dumitru Bughici (2008); scriitorul kîrghîz Cinghiz Aitmatov (2008); harpista şi profesoara italiană Liana Pasquali (2010); pictorul şi fotograful german Sigmar Polke (2010); pictorul francez Georges Mathieu (2012) și jucătorul român de oină şi antrenorul Nicolae Păsărică (2016).
Septimiu Cioloboc
