Oameni & Fapte – 11 iulie

– Este cea de-a 192-a zi a lui 2019. Au rămas 173 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:40 şi va apune la ora 21:14.

– Astăzi este „Ziua Mondială a Populaţiei”, celebrată anual, la recomandarea din iunie 1989 a Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD. Se marchează „Ziua celor cinci miliarde” de locuitori ai Terrei, celebrată în întreaga lume la 11 iulie 1987. Pe 12 octombrie 1999 s-a atins cifra de 6 miliarde de locuitori, iar 7 miliarde – în 31 octombrie 2011. Tot astăzi este Ziua Naţională a Mongoliei, ţară unde se aniversează victoria Revoluţiei populare mongole din 1921.

– În 1428 a avut loc prima atestare a Mănăstirii Horaiţa, din judeţul Neamţ, emisă de cancelaria domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, iar în 1714 cărturarul şi umanistul Dimitrie Cantemir, fost domnitor al Moldovei, era ales membru al Academiei din Berlin, la propunerea filosofului german Gottfried Wilhelm Leibniz. În 1780 apărea, în limba latină, prima gramatică a limbii române: „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, scrisă de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai, iar la 11 iulie 1801 astronomul francez Jean-Louis Ponce descoperea prima sa cometă, faptă pe care a fost nevoit să o împartă cu conaţionalul său Charles Messier, care a observat-o cu o zi mai târziu. Însă, în următorii 27 de ani Ponce a descoperit alte 36 de comete, mai multe decât oricare altă persoană din lume.

– La 11 iulie 1917 a început Bătălia de la Mărăşti, cu o puternică ofensivă a Armatei a II-a Române, comandată de generalul Alexandru Averescu, în cooperare cu Armata a IX-a rusă, soldată cu o importantă victorie împotriva germanilor, iar în 1940, în condiţiile declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial, România s-a retras din Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor).

– În anul 1994 Yasser Arafat, şeful Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei din 1968, şi-a stabilit reşedinţa în Gaza, devenind conducătorul Autorităţii Naţionale Palestiniene.

– În 1995 a avut loc masacrul de la Srebrenica, din estul Bosniei, unde 8.000 de musulmani au fost ucişi de forţele sârbe bosniace în timpul războiului bosniac (martie 1992 – noiembrie 1995). Acesta este cel mai sângeros episod pe care l-a cunoscut Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

– La 11 iulie s-au născut: poetul şi dramaturgul spaniol Luis de Góngora y Argote (1561); pictorul american, naturalizat apoi britanic, James Whistler (1834); scriitorul francez Léon Bloy (1846); pictorul cubist francez Roger de La Fresnaye (1885); teologul şi canonistul român Liviu Stan (1910); fizicianul rus Aleksandr M. Prokhorov, laureat Nobel (1916); actorul american de film de origine rusă Yul Brynner, redutabil fotograf (1920); soprana cehă Ludmila Dvořákova (1923); tenorul suedez Nicolai Gedda (1925); romancierul, criticul şi istoricul literar francez Pierre de Boisdeffre (1926); fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventator al primului laser funcţional (1927); bas-baritonul german Hermann Prey (1929); solistul român de operă [basul] și profesorul Constantin Gabor (1929); creatorul de modă şi întreprinzătorul italian Giorgio Armani (1934); scriitorul, eseistul, istoricul şi medievistul francez de origine română Matei Cazacu, luptător pentru drepturile omului (1946); inginerul horticultor şi politicianul român Victor Surdu, fost ministru şi preşedinte al Partidului Democrat Agrar (1947); compozitorul şi producătorul francez de origine algeriană Hector Zazou (1948); poeta, prozatoarea şi traducătoarea română Liliana Ursu (1949); cântăreaţa română de muzică populară Maria Dragomiroiu (1955); actriţa, scriitoarea şi traducătoarea română Mariana Buruiană (1955); artistul vizual român Petru Lucaci, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1956); compozitoarea şi cântăreaţa americană Suzanne Vega (1959); chitaristul american Richie Sambora, component al formației rock „Bon Jovi” (1959); actriţa australiană Rachael Taylor (1984) și jucătoarea daneză de tenis Caroline Wozniacki (1990).

– În 11 iulie au murit: pictorul italian Giuseppe Arcimboldo (1593); scriitorul şi compozitorul român Grigore Ventura (1909); compozitorul, pianistul şi dirijorul american George Gershwin, creatorul aşa numitului „jazz simfonic” (1937); istoricul britanic Harold William Temperley (1939); violonistul şi profesorul român Garabet Avakian (1967); publicistul, istoricul literar, poetul şi prozatorul român Radu Brateş (1973); scriitorul suedez Pär Fabian Lagerkvist, laureat Nobel (1974); poetul, publicistul şi traducătorul român Mircea Pavelescu (1980); actorul şi regizorul englez de teatru şi film Sir Laurence Olivier (1989); matematicianul român Mihai Horia Botez, ambasador al României în SUA (1995); pictoriţa română Georgeta Năpăruş (1997); actorul, dramaturgul şi regizorul român Paul Ioachim (2002); chirurgul cardio-vascular și profesorul american Michael Ellis DeBakey, care a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și primul care a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (2008) și artistul plastic român Alexandru Chira (2011).

Septimiu Cioloboc