Oameni & Fapte – 16 octombrie

Publicat de Corina Muntean, 16 octombrie 2020, 06:00

– Este cea de-a 290-a zi a lui 2020. Au mai rămas 76 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:41 şi va apune la ora 18:33.

– Azi e „Ziua Mondială a Alimentaţiei”, marcată, din 1981, în cinstea datei de 16 octombrie 1945 când s-a înfiinţat Fondul Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Se vrea o zi care să contribuie la sporirea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei. Este şi „Ziua Europeană a Resuscitării”, organizată de Consiliul European de Resuscitare (CER), pentru a educa populaţia tânără în privința acordării de prim ajutor şi de a creşte numărul de supravieţuitori în cazul unui stop cardio-respirator în locuri publice. E „Ziua Mondială a Coloanei Vertebrale”, marcată din 2012 și organizată de Federația Mondială de Chiropractică, în numele Alianței Globale pentru Sănătatea Musculo-Scheletică. Tema din 2020 – „Înapoi pe drum” – este legată de restricțiile de blocare din perioada COVID-19, care au afectat capacitatea persoanelor de a rămâne active și mobile. În România marcăm „Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare”, în vigoare de la 4 aprilie 2016.

– În 1813 a început Bătălia de la Leipzig (numită şi „Bătălia Naţiunilor”), în care armatele rusă, austriacă şi prusacă au înfrânt forţele împăratului francez Napoleon Bonaparte, care a fost silit să se retragă peste Rin, în Franţa. Lupta a durat până pe 19 octombrie 1813, fiind cea mai mare confruntare militară din toate războaiele napoleoniene şi cea mai mare din istoria lumii până la Primul Război Mondial.

– Incediul izbucnit în 1834 la Palatul Westminster din Londra a distrus o mare parte din clădirile parlamentului, printre care şi cele ale Camerei Lorzilor şi Camerei Comunelor, iar în 1919 s-a sfințit Bazilica Sacré-Cœur din Paris. În anul 1934 a început, în China, marșul celor 100.000 comuniști conduşi de Mao Zedong şi Zhou Enlai. Soldaţii Armatelor Roşii au parcurs peste 12.500 km în 370 zile, străbătând unele dintre cele mai dificile porţiuni de pe teritoriul chinez. „Marşul cel Lung” a durat până la 29 octombrie 1935 şi a consfinţit ascensiunea la putere a lui Mao Zedong.

– La 16 octombrie 1946 inculpaţii nazişti condamnaţi la moarte în principalul proces de la Nürnberg au fost executaţi, iar în anul 1964 China detona prima bombă nucleară, în deşertul Sinkiang, la Centrul de Testare de la Lop Nur, în nord-vestul ţării. Bomba, numită simplu „596”, era compusă din uraniu-235 şi a avut puterea de 22 KT.

– În 1967 s-a inaugurat oficial sediul NATO de la Bruxelles (Belgia), iar la 16 octombrie 1978 cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła era ales papă, sub numele de Ioan Paul al II-lea, o faptă de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din 1522.

– În anul 1993 România devenea membru cu drepturi depline în Mişcarea Francofonă, la cea de-a V-a Conferinţă la nivel înalt de la Port Louis, din Insulele Mauritius, iar în 2004 „Radio3Net” a devenit primul radio românesc care emite exclusiv pe Internet. În 2005 Papa Benedict al XVI-lea a acordat, pentru prima oară în istoria papalităţii, un interviu televizat, difuzat de canalul public polonez „TVP1”. Materialul a fost difuzat în 16 octombrie, la aniversarea alegerii Papei Ioan Paul al II-lea, zi care, în Polonia, a fost declarată „Ziua Papei”. Sfântul Părinte a acordat interviul în limba italiană, la reşedinţa de vară de la Castel Gandolfo.

– Pe 16 octombrie 2012 doi români au furat, în două minute, şapte tablouri (picturi în ulei şi acuarele) de la Muzeul Kunsthal din Roterdam în valoare estimată la 18 milioane de euro. Pânzele erau semnate de Picasso, Matisse, Monet şi Gauguin.

– La 16 octombrie s-au născut: lexicograful american Noah Webster, autorul dicţionarelor care-i poartă numele (1758); pictorul elveţian Arnold Böcklin (1827); dramaturgul, poetul şi prozatorul irlandez Oscar Wilde (1854); istoricul britanic John Bury (1861); geograful şi etnologul român Simion Mehedinţi (1868); dramaturgul şi prozatorul român Mihail Sorbul (1885); agronomul român Gheorghe Ionescu-Siseşti, întemeietorul Institutului de Cercetări Agronomice (1885); premierul israelian David Ben-Gurion, unul dintre făuritorii statului Israel (1886); dramaturgul american Eugene O’Neill, laureat Nobel (1888); fizicianul român Alexandru Proca (1897); dirijorul român Anatol Chisadji (1910); fotbalistul şi antrenorul român Mircea David, supranumit „Il Dio”, portar de legendă al fotbalului românesc (1914); politologul şi sociologul francez de origine română Mattei Dogan (1920); actriţa britanică Angela Lansbury (1925); poetul, prozatorul, dramaturgul, sculptorul și graficianul german Günter Grass, laureat Nobel (1927); dramaturgul român Theodor Mănescu (1930); inginerul geolog român Mircea Ioan Valentin Săndulescu (1933); actriţa română Veronica Lazăr (1938); prozatorul român Nicolae Damian (1939); sculptorul român de etnie maghiară Jecza Péter (1939); compozitorul român Valentin Timaru (1940); actriţa română Maria Rotaru (1944); prozatorul, poetul şi ziaristul român Gheorghe Ene (1950); actorul și regizorul american Tim Robbins (1958); muzicologul, criticul muzical şi realizatorul român de filme documentare cu subiecte muzicale Mihai Cosma, fiul muzicologului Octavian Lazăr Cosma (1965); regizorul, dramaturgul, scriitorul și actorul canadiano-libanez de expresie franceză Wajdi Mouawad (1968); trompetistul american Roy Hargrove, unul dintre liderii mişcării neo-bop, o formă de jazz foarte ritmat care a influenţat în special R&B-ul şi hip-hop-ul (1969); cântăreaţa şi producătoarea suedeză de muzică pop Loreen, câştigătoare a concursului Eurovision din anul 2012, cu melodia „Euphoria” (1983); sprintera germană Verena Sailer, campioană europeană (1985) și cântăreața islandeză Yohanna – Jóhanna Guðrún Jónsdóttir (1990).

– În 16 octombrie au murit: pictorul german Lucas Cranach cel Bătrân (1553); regina Maria Antoaneta a Franței (ghilotinată în 1793); chirurgul scoţian John Hunter (1793); poetul satiric român Nicolae Dimachi (1836); medicul român Gheorghe A. Polizu, creatorul şcolii de anatomişti români (1886); folcloristul şi scriitorul român Tudor Pamfile (1921); actorul român, directorul de scenă şi profesorul Constantin I. Nottara (1935); regizorul român de teatru Paul Gusty (1944); diplomatul şi politicianul nazist Joachim von Ribbentrop (1946); generalul şi omul politic american George Marshall, laureat Nobel şi iniţiator al „Planului Marshall” (1959); poetul român Alexandru Claudian, sociolog al literaturii (1962); tenorul italian Mario Del Monaco (1982); violonistul belgian Arthur Grumiaux (1986); anglistul, traducătorul şi eseistul român Leon Leviţchi (1991); actorul şi poetul român Paul Sava (1995); prozatorul, poetul şi traducătorul român Stelian Gruia (1996); scriitorul şi scenaristul american James Michener (1997); americanul Jon [Jonathan Bruce] Postel, specialist în computere și unul dintre pionierii Internetului (1998); scriitorul american, actorul şi prezentatorul de emisiuni radiofonice și de televiziune Jean Shepherd (1999); profesoara română Ileana Berlogea, istoric literar şi teatrolog (2002); actriţa britanică Deborah Kerr (2007); pictorul şi graficianul Glebus Sainciuc din Republica Moldova (2012); actorul american de film Ed Lauter (2013); actorul britanic Roy Dotrice (2017) și actorul, criticul de film și profesorul român Alexandru Lazăr (2019).

Septimiu Cioloboc