Oameni & Fapte – 16 septembrie

- Este cea de-a 260-a zi a lui 2020. Au mai rămas 106 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:01 şi va apune la ora 19:31.

- Astăzi celebrăm „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pentru a aminti de data semnării Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon (Montreal, 16 septembrie 1987), act la care a aderat şi România. Este și „Ziua Europeană Fără Accidente Rutiere Mortale” (EDWARD), ediția a 5-a, inițiativă lansată de Rețeaua Europeană a Poliției Rutiere (TISPOL) și sprijinită de Comisia Europeană.

- Mai marcăm Ziua Naţională a Statelor Unite Mexicane (Mexic) – unde se aniversează proclamarea independenţei din 1810 faţă de Spania – şi Ziua Naţională în Papua Noua Guinee – unde se sărbătorește proclamarea independenţei din 1975 faţă de Australia.

- În perioada 16-22 septembrie este „Săptămâna Europeană a Mobilității”, ediția a 19-a, campanie emblematică a Comisiei Europene care promovează transportul urban nepoluant și sustenabil. Tema din 2020 este: „Mobilitatea cu emisii zero pentru toți”.

- La 16 septembrie 1437 nobilii maghiari, fruntaşii secui şi saşi au încheiat, la Căpâlna (astăzi un sat în județul Alba), o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie ca „Unio Trium Nationum”), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor. Reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în anul 1848, ca instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti.

- În 1835 Alexandru Ghica, domnitor al Țării Românești, instituia leul ca monedă a țării – unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale, iar la 16 septembrie 1848 cea de-a treia Adunare Naţională de la Blaj a adresat Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiul Habsburgic. În anul 1868 s-a deschis, la Sibiu, cel dintâi Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria, congres care a adoptat „Statutul organic” (document sancţionat de împăratul Franz Joseph I) şi care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria.

- La 16 septembrie 1908 a fost înființată compania „General Motors”, în oraşul Flint (statul american Michigan) – producător de autovehicule al cărui sediu este la Detroit, iar între 16-20 septembrie 1916 a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din perioada 1916-1917.

- În anul 1963 Malaya, Singapore, Borneo de Nord (Sabah-ul de astăzi) și Sarawak s-au unit pentru a forma Federaţia Malaysia, țară aflată în Asia de Sud-Est, iar la 16 septembrie 1976 şi-a început activitatea prima platformă românească de foraj marin, „Gloria”, la o distanţă de 72 de mile marine în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 de metri. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi, la 9 noiembrie 1975. În 1996 miniștrii de externe ai României și Ungariei, Theodor Meleșcanu și Kovács László, au semnt Tratatul de la Timișoara – act bilateral de prietenie și bună vecinătate.

- La 16 septembrie s-au născut: filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (1462); feldmareșalul țarist Mihail Kutuzov, salvatorul Rusiei în timpul invaziei napoleoniene (1745); episcopul şi istoricul sas Friedrich Teutsch din Transilvania (1852); medicul german Albrecht Kossel, specialist în biologia celulară și câștigător al Premiului Nobel (1853); economistul şi politicianul liberal român Vintilă I. C. Brătianu, preşedinte al PNL, un iniţiator al politicii „prin noi înşine”, ministru de finanţe şi premier (1867); scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (1883); poetul şi gazetarul român Ioan Alexandru Bran-Lemeny (1886); sculptorul, pictorul şi poetul avangardist francez Jean Arp, unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte (1887); compozitoarea, dirijoarea, organista, pianista și profesoara franceză Nadia Boulanger (1887); scriitorul finlandez Frans Eemil Sillanpää, laureat Nobel (1888); amiralul și omul politic german Karl Dönitz, preşedinte al Germaniei naziste (1891); regizorul, producătorul britanic de film de origine maghiară, artistul şi omul de afaceri Sir Alexander Korda (1893); dirijorul austriac Hans Swarowsky (1899); arhitectul român Aurel Doicescu (1907); poetul şi prozatorul român Victor V. Martinescu (1910); jurnalistul, producătorul de televiziune şi regizorul american Allen Funt, creatorul „Camerei Ascunse” / „Candid Camera” (1914); inginerul agrochimist român David Davidescu, specialist în controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei (1916); graficiana română Hortensia [Puia] Masichievici-Mișu (1917); compozitorul şi dirijorul român Liviu Cavassi (1921); regizorul britanic Guy Hamilton (1922); actriţa americană de film și fotomodelul Lauren Bacall, legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (1924); cântăreţul, compozitorul și chitaristul afro-american B. B. King, supranumit „Regele blues-ului” (1925); actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectivul Columbo (1927); traducătoarea română Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar (1943); eseistul american James Alan McPherson, autor de proză scurtă (1943); prozatorul, publicistul și profesorul român Gheorghe Schwartz (1945); actorul american de film Mickey Rourke (1952); magicianul american David Copperfield, câştigător al unui Premiu Emmy şi declarat în 2006, de revista „Forbes”, drept cel mai de succes magician din istorie (1956); cântăreţul şi compozitorul american de muzică pop Richard Marx (1963); cântăreața română de etnie maghiară Maria Nagy (1957); interpreta şi profesoara română de muzică de jazz Anca Parghel (1957); actrița canadiano-americană Jennifer Tilly (1958) și omul politic liberal român Mihai Alexandru Voicu (1968).

- La 16 septembrie au murit: fizicianul german Gabriel Daniel Fahrennheit, unul dintre fondatorii termometriei și care a inventat termometrele cu alcool şi cu mercur (1736); compozitorul, clarinetistul şi capelmaestrul militar român Iosif Ivanovici, autorul celebrului vals „Valurile Dunării” (1902); astronomul, cosmologul și matematicianul rus Alexander Friedman (1925); parazitologul englez Sir Ronald Ross, laureat Nobel (1932); exploratorul și oceanograful francez Jean-Baptiste-Etienne-Auguste Charcot (1936); lingvistul austriac Leo Spitzer, specialist în romanistică şi creator al stilisticii literare pe baze lingvistice (1960); soprana americană de origine greacă Maria Callas, supranumită „La Divina” și „Regina della lirica” (1977); compozitorul și chitaristul britanic Marc Bolan (1977); biologul, psihologul şi filosoful elveţian Jean Piaget, creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (1980); actorul român Fory Etterle (1983); dramaturgul român Horia Lovinescu (1983); poetul român Aurel Dumitraşcu (1990); actriţa română Silvia Popovici (1993); scriitorul, ziaristul şi profesorul român Alecu [Alexandru] Popovici, autor de piese de teatru pentru copii (1997); poetul, publicistul, eseistul, traducătorul şi omul politic român Ioan Alexandru, membru fondator şi fost vicepreşedinte al PNŢCD (2000); muzicianul, cântărețul și compozitorul român de muzică folk Valeriu Sterian (2000); actorul american de film James Gregory (2002); scriitorul, istoricul literar şi traducătorul român Dan Horia Mazilu (2008); etnosociologul francez de origine română Paul H. Stahl, frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl (2008); istoricul şi egiptologul francez Jean Leclant (2011); actorul american John Ingle (2012); cântăreţul şi poetul francez Guy Béart (2015); dramaturgul american Edward Albee (2016); economistul, bancherul și omul politic italian Carlo Azeglio Ciampi, fost preşedinte şi prim-ministru al Italiei (2016); scriitorul canadian William Patrick Kinsella (2016) și cronicarul și criticul muzical român Florin-Silviu Ursulescu, promotor al muzicii rock și folk, fratele prezentatorului Octavian Ursulescu (2019).

Septimiu Cioloboc