Oameni & Fapte – 18 septembrie

– Este cea de-a 262-a zi a lui 2020. Au mai rămas 104 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:04 şi va apune la ora 19:27.

– Astăzi marcăm „Ziua Mondială a Geologilor”, „Ziua Internaţională de Monitorizare a Apei” şi Ziua Naţională a Republicii Chile, ţară în care se aniversează proclamarea independenţei din 1810, faţă de Spania.

– La asfinţitul soarelui va începe „Roş Haşana” (Anul Nou iudaic – 5781), sărbătoarea mozaică ce se va încheia duminică 20 septembrie, la căderea nopţii (Calendar Luah 5780).

– În anul 14 d.Hr. Senatul Roman îl confirma pe Tiberius ca împărat, după moartea naturală al lui Augustus, iar în 96 d. Hr. împăratul roman Domițian a fost asasinat în urma unei conjurații de palat. La 18 septembrie 324 d. Hr. Constantin cel Mare l-a învins pe Licinius în Bătălia de la Chrysopolis, victorie prin care şi-a impus controlul asupra Imperiului Roman și care, în cele din urmă, a dus la creștinarea acestuia. În anul 1600 valahii conduşi de domnitorul Mihai Viteazul au fost învinşi la Mirăslău (astăzi comună în judeţul Alba) de trupele imperiale habsburgice comandate de generalul austiac de origine italiană Giorgio (Gheorghe) Basta.

– Pe 18 septembrie 1739, prin Pacea de la Belgrad (care încheia războiul ruso-austro-turc), Imperiul Habsburgic a restituit Oltenia Ţării Româneşti, iar în 1793 George Washington, primul preşedinte american, a pus piatra de temelie a Capitoliului din Washington, un adevărat simbol al Americii. În ziua de 18 septembrie 1809 s-a redeschis „The Royal Opera House” din Londra (numită pe atunci „Theatre Royal”) cu premiera „Macbeth”, de William Shakespeare. În anul 1851 a apărut prima ediție a ziarului american „The New York Times” sub titlul „The New York Daily Times”, iar în 1904 apărea, la București, până în anul 1930, săptămânalul umoristic „Furnica”.

– La 18 septembrie 1911 regizorul şi scenaristul român Grigore Brezeanu termina primul film artistic românesc, intitulat „Amor fatal”, avându-i în distribuţie pe Lucia Sturdza şi Tony Bulandra, iar în anul 1914 s-a încheiat

Acordul secret ruso-român prin care Rusia, în schimbul „neutralității prietenoase” a României, recunoștea dreptul țării noastre asupra teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria. Specialiştii consideră acest acord ca primul pas serios al României spre alianţa cu Antanta.

– În 1919 a luat fiinţă Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, prima instituţie lirică a ţării, odată cu Teatrul Naţional clujean şi Conservatorul de Muzică, prin Decizia nr. 3910 a Consiliului Dirigent, organ executiv al Marelui Sfat Național Român. La 18 septembrie 1931 a început agresiunea Japoniei împotriva Chinei, având ca rezultat ocuparea în mai puțin de cinci luni a întregului teritoriu al Chinei de nord-est, iar în 18 septembrie 1947 s-a inaugurat Teatrul Municipal (astăzi Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”) din Bucureşti.

– La 18 septembrie 1952 actorul şi regizorul englez Charlie Chaplin a părăsit Statele Unite ale Americii pentru o călătorie în Europa și nu a putut reveni în ţară la ordinul lui John Edgar Hoover, directorul FBI. În 1954 s-a înfiinţat Compania TAROM (Transporturile Aeriene Române), prin reorganizarea Companiei Aeriene TARS, iar în ziua de 18 septembrie 1959 a fost fondată, la Strasbourg (Franţa), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

– În 18 septembrie 1974 s-a inaugurat, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, „Monumentul Ostașului Român”, opera sculptorului Balogh Péter, iar în anul 1997 a intrat în vigoare Convenția ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal.

– În 18 septembrie s-au născut: împăratul roman Traian (53 d. Hr.); filologul, scriitorul şi criticul literar englez Samuel Johnson (1709); fizicianul francez Léon Foucault, care a determinat viteza luminii şi a demonstrat mişcarea de rotaţie a Pământului cu ajutorul pendulului ce-i poartă numele (1819); compozitorul şi dirijorul spaniol Pablo Sorozábal (1897); actriţa suedeză de film Greta Garbo (1905); scriitoarea portugheză Maria Judite de Carvalho (1921); regina Ana a României, soția regelui Mihai I (1923); scriitorul român Stelian Filip, tatăl cântăreţei Viorela Filip (1924); regizorul şi producătorul american de filme documentare Bud [Jonah J.] Greenspan (1926); soprana română Maria Şindilaru (1927); poetul şi dramaturgul român Valeriu Sârbu (1931); prozatorul şi dramaturgul român Cicerone Sbanţu (1935); sculptorul de origine aromână Dumitru Pasima (1935); prozatorul şi dramaturgul român Cicerone Sbanţu (1946); antropologul român Andrei Oișteanu, istoric al religiilor (1948); istoricul şi scriitorul român Corneliu Stoica (1950); actorul american James Gandolfini Jr. (1961); soprana rusă Anna Netrebko (1971); pianistul și compozitorul maghiar Havasi Balázs, care a stabilit recordul Guiness World, de cel mai rapid pianist – prin atingerea clapei de 13 ori într-o secundă (1975); fostul fotbalist brazilian Ronaldo (1976) și fotomodelul britanic Keeley Hazell (1986).

– În 18 septembrie au murit: împăratul roman Domițian (asasinat în 96 d.Hr.); pictorul flamand Pieter Bruegel cel Bătrân (1569); matematicianul, fizicianul şi astronomul elvețian Leonhard Euler, creator al calculului variaţiilor (1783); poetul român Vasile Cârlova (1831); preotul, pedagogul, compozitorul, dirijorul de cor, folcloristul şi scriitorul român Isidor Vorobchievici (1903); istoricul, arheologul și folcloristul român Grigore Tocilescu (1909); geologul român Theodor Văscăuţeanu (1933); scriitorul polonez Stanisław Ignacy Witkiewicz (1939); istoricul român Barbu Câmpina (1959); diplomatul şi economistul suedez Dag Hammarskjöld, laureat al Premiului Nobel (1961); criticul şi colecţionarul român de artă Krikor H. Zambaccian, de etnie armeană (1962); dramaturgul irlandez Sean O’Casey (1964); fizicianul britanic John Douglas Cockcroft, laureat Nobel (1967); prozatorul şi dramaturgul român Tudor Şoimaru (1967); chitaristul, cântăreţul şi compozitorul american James Marshall „Jimi” Hendrix, legendă a muzicii rock (1970); scriitoarea şi jurnalista americană Katherine Anne Porter (1980); interpreta română de romanţe şi muzică populară Ioana Radu, sora cântăreţei Mia Braia (1990); compozitorul român Sergiu Sarchizov (2003); filosoful american Irving Kristol (2009); muzicologul român Rodica Sava, realizatoare de emisiuni radio (2010); criticul literar şi prozatorul român B. Elvin (2011); pianista americană de origine română Lorry Wallfish (2011); dirijorul german Kurt Sanderling (2011); poetul, prozatorul şi traducătorul român Romulus Vulpescu (2012); interpretul român de romanţe şi muzică uşoară Nicolae Niţescu (2012); liderul comunist spaniol Santiago Carillo (2012); regizorul, scenaristul şi actorul american Richard C. Sarafian (2013); criticul literal german Marcel Reich-Ranicki, supravieţuitor al Ghetoului din Varşovia (2013); actorul francez de teatru Jean Piat (2018) și regizorul român de teatru Alexandru [Ducu] Darie, fost preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa (2019).

Septimiu Cioloboc