Oameni & Fapte – 19 iunie
Publicat de Corina Muntean, 19 iunie 2019, 06:05
– Este cea de-a 170-a zi a lui 2019. Au rămas 195 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:28 şi va apune la ora 21:18.
– Astăzi, în România, este „Ziua Recunoştinţei în Transplant”, marcată din 2010, în semn de mulţumire faţă de donatori, de încurajare a pacienţilor care au căpătat o grefă şi ca apreciere faţă de medicii care efectuează astfel de operaţii complexe.
– Tot azi este „Ziua Internațională Pentru Eliminarea Violenței Sexuale în Conflicte”, instituită la 19 iunie 2015 prin Rezoluţia 69/293 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. Ziua este marcată pentru creşterea gradului de conştientizare, pentru a aduce un omagiu victimelor şi supravieţuitorilor violenţei sexuale, precum şi pentru a aduce un omagiu tuturor acelora care şi-au dedicat în mod curajos viaţa luptând pentru eradicarea acestor crime. Data a fost aleasă pentru a marca adoptarea de către Consiliul de Securitate al ONU, la 19 iunie 2008, a Rezoluţiei 1820 în textul căreia Consiliul condamnă violenţa sexuală ca o modalitate de război şi ca un impediment împotriva construcţiei păcii. Pentru a răspunde creşterii extremismului violent, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluţia 2331/2016 care vizează legătura dintre violenţa sexuală, terorism, crima organizată transnaţională şi traficul de oameni. Rezoluţia recunoaşte violenţa sexuală ca fiind o tactică de terorism.
– La 19 iunie 1866 a apărut Legea asupra taxelor vamale, prima organizare vamală a Principatelor Române, iar în anul 1878 ţara noastră a prezentat Congresului de la Berlin un Memorandum în cinci puncte: 1) nici o parte a teritoriului să nu fie dezlipită de la statul român; 2) teritoriul naţional să nu servească ca drum de trecere a trupelor ruseşti din Bulgaria; 3) România, în virtutea drepturilor ei seculare, să ia din nou în stăpânire gurile Dunării, inclusiv Insula Şerpilor; 4) să primească despăgubiri proporţionale forţelor angajate în luptă; 5) independenţa să-i fie solemn recunoscută şi teritoriul să fie declarat neutru.
– În 19 iunie 1930 canadianul Robin Beardmore a efectuat cel dintâi zbor cu planorul peste Canalul Mânecii, iar în 1953 soţii Julius şi Ethel Rosenberg au fost executaţi în SUA, în ciuda protestelor internaţionale, sub acuzaţia că au livrat URSS secretul bombei atomice, în contextul „Războiului Rece”. Culmea culmilor este că în 1993, la 40 de ani de la execuţie, soţii Rosenberg au fost… achitaţi!!!
– La data de 19 iunie 1956 actriţa Marilyn Monroe s-a căsătorit cu scriitorul Arthur Miller, iar în anul 1961 Kuwait-ul își declara independența față de Regatul Unit al Marii Britanii. Pe 19 iunie 1983 a fost inaugurat podul rutier de la Agigea, cu patru benzi şi lung de 300 de metri, iar în 1987 a început demolarea Bisericii „Sfânta Vineri” – Hereasca din Bucureşti, datând din 1645, cu hramul „Cuvioasa Parascheva”. Ea a fost distrusă, în două zile, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Prin grija preotului paroh Gheorghe Bogdan, cea mai mare parte a bunurilor sacre ale bisericii au fost salvate, fiind date în custodie Mănăstirii Cernica şi Muzeului Hereşti. În ziua de 19 iunie 2001, la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu” din Bucureşti, s-a efectuat primul implant de cord artificial complet, o inimă de ultimă generaţie „Novacor”. Era cea dintâi intervenţie de acest gen din Europa Centrală şi de Est.
– În anul 2011 a fost deschis traficului auto Pasajul Basarab din Bucureşti, cel mai lung pod hobanat din ţara noastră (360 de metri), cel mai lat pod hobanat urban din Europa (43,3 metri) şi cel mai lung pasaj rutier din Bucureşti (1,9 kilometri). E şi cel mai mare punct internodal din România. La 19 iunie 2001 s-a redeschis, pentru public, Muzeul Figurilor de Ceară din Paris, după șase luni de lucrări de restaurare. Printre cele 80 de noi exponate se numără și statuile actorului american de film Arnold Schwarzenegger, designerului francez de modă Jean-Paul Gaultier şi cântărețului american Ray Charles. În anul 2003 s-a lansat versiunea română a enciclopediei libere Wikipedia, iar la 19 iunie 2014 prințul Felipe – fiul regelui Juan Carlos I – urca pe tronul Spaniei, sub numele de regele Felipe al VI-lea.
– În 19 iunie s-au născut: matematicianul, fizicianul, scriitorul şi filosoful francez Blaise Pascal (1623); compozitorul şi violonistul ceh Johann Stamitz (1717); violonistul şi compozitorul german Ferdinand David (1810); compozitorul austriac Carl Zeller (1842); sociologul, economistul şi filosoful român Ştefan Zeletin (1882); pictorul şi fotograful german John Heartfield (1891); proprietarul irlandez Charles [Cunnigham] Boycott, împotriva căruia țăranii de pe moșia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest numită de atunci „boicot” (1897); criticul, istoricul literar, dramaturgul, poetul şi prozatorul român George Călinescu (1899); scriitorul japonez Osamu Dazai (1909); inginerul român Aurelian Stan, specialist în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor (1910); actorul francez Louis Jourdan (1921); fizicianul danez Aage Niels Bohr, laureat al Premiului Nobel (1922); regizoarea de film şi scenarista română Malvina Urşianu (1927); actrița română Irina Petrescu (1941); politiciana birmaneză Aung San Suu Kyi, laureată Nobel pentru Pace (1945); politicianul, poetul și psihiatru sârb Radovan Karadžić, fost preşedinte al Serbiei (1945);
sculptorul, desenatorul şi pictorul român Neculai Păduraru (1946); romancierul, poetul şi eseistul britanic de origine indiană Salman Rushdie (1947); interpreta americană de muzică rock Ann Wilson, membră a formaţiei „Heart” (1950); actriţa americană de film Kathleen Turner (1954); gravorul, pictorul, sculptorul, medalistul şi ceramistul român Octavian Penda (1956); cântăreaţa, actriţa de film, coregrafa, dansatoarea, producătoarea, compozitoarea şi creatoarea americană de modă Paula [Julie] Abdul (1962); actorul român de teatru şi film Andrei Duban (1972); atleta română Maria Cioncan (1977) şi gimnasta română Larisa Iordache (1996).
– La 19 iunie au murit: geologul şi anatomistul francez Étienne Geoffroy Saint-Hilaire (1844); moşierul, negustorul şi întreprinzătorul aromân Evanghelie Zappa (1865); prozatorul, juristul și omul politic argentinian Juan Bautista Alberdi (1884); proprietarul irlandez Charles Boycott, împotriva căruia țăranii de pe moșia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest numită de atunci „boicot” (1897); scriitorul, editorul, istoricul literar, entomologul și francmasonul maghiar de origine germană Abafi Lajos (1909); compozitorul şi pedagogul rus Serghei Taneev (1915); publicistul, autorul de cronici literar-dramatice şi politicianul român Petre P. Carp, şef al Partidului Conservator (1919); romancierul şi dramaturgul scoţian James Matthew Barrie, creatorul celebrului personaj Peter Pan (1937); arheologul şi istoricul de artă italian Bartolomeo Nogara (1954); compozitorul român Marius Mihail (1955); matematicianul român Mihail Ghermănescu (1962); regizorul american de film Frank Borzage (1962); poetul, traducătorul şi profesorul român Gabriel Georgescu (1973); biochimistul francez Fernand Seguin (1988); scriitorul englez William Golding, laureat al Premiului Nobel (1993); regizorul român de teatru Constantin Dinischiotu (2008); premierul maghiar Gyula Horn (2013); antologistul, editorul, eseistul, publicistul şi poetul român Alexandru Muşina (2013); actorul american de origine italiană James J. Gandolfini Jr. (2013); fotbalistul ivorian Ibrahim Touré (2014); istoricul şi disidentul român Mihnea Berindei (2016) şi creatoarea italiană de modă Carla Fendi (2017).
Septimiu Cioloboc
