Oameni & Fapte – 22 octombrie

Publicat de Corina Muntean, 22 octombrie 2020, 07:31

– Este cea de-a 296-a zi a lui 2020. Au mai rămas 70 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:49 şi va apune la ora 18:22.

– La 22 octombrie 1707 a avut loc dezastrul naval din Sicilia, unde navele Marinei Regale britanice se deplasau, prin manevre riscante, printre recifele aflate la vest de Insulele Siciliei. Patru nave s-au scufundat şi aproximativ 2.000 de oameni şi-au pierdut atunci viaţa.

– În 1797 francezul André-Jacques Garnerin efectua, în premieră mondială, o săritură cu paraşuta dintr-un balon deasupra Parisului, de la 900 de metri înălțime. Nu încercaţi asta acasă şi, mai ales, nu cu orice… paraşută. La data de 22 octombrie 1883 a fost inaugurată Opera Metropolitan din New York, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale, cu spectacolul „Faust” – de Charles Gounod. În Gara Montparnasse din Paris, la 22 octombrie 1895, a deraiat un tren care a depăşit capătul liniei, a pătruns 30 de metri pe peron şi a ieşit prin faţada gării!! Straşnic tren, curajos mecanic!

– În 1911 a apărut, la Bucureşti, primul număr al revistei literare, artistice şi sociale „Flacăra”, cu un rol important în mişcarea literară şi artistică din anii premergători Primului Război Mondial. La 22 octombrie 1932 începea, la Bucureşti, a treia Conferinţă Balcanică, la care au luat parte Albania, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia și unde s-a adoptat un proiect de pact balcanic bazat pe neagresiune, amiciţie şi asistenţă mutuală. În 1938, inventatorul american Chester F. Carlson a făcut, la New York, prima demonstraţie a metodei de copiere prin xerografie („first dry-copy”), invenţie care va fi patentată în aprilie 1939.

– În seara de 22 octombrie 1941 era declanşat Masacrul de la Odesa, în urma aruncării în aer a Comandamentul Militar Român din Odessa de către partizani sau militari sovietici din armata regulată, explozie în care au fost omorâţi 16 ofiţeri români, inclusiv comandantul militar al oraşului, generalul Ion Glogojanu, 46 soldaţi şi subofiţeri, mai mulţi civili şi 4 ofiţeri germani de marină. Militarii români nu au reuşit să-i prindă pe autorii atentatului, răzbunându-se pe populaţia civilă locală. Astfel, au fost ucişi, la întâmplare, 5.000 de localnici civili, majoritatea evrei. Până la 24 octombrie 1941, militari români au ucis între 25.000 – 34.000 de evrei din Odesa, împușcați, spânzurați, explodați, sau arși de vii. Alți circa 45.000 de evrei au fost trimiși de la Odesa în lagărul de concentrare Bogdanovca, unde au fost apoi uciși.

– În 22 octombrie 1962 a început „Criza cubaneză”, când americanii au instituit blocada coastelor insulei comuniste, până la 21 noiembrie acelaşi an. Criza s-a încheiat cu retragerea rachetelor sovietice instalate în Cuba din ordinul liderului sovietic Nikita Hruşciov. Filosoful, scriitorul şi jurnalistul francez Jean-Paul Sartre refuza, în 1964, Premiul Nobel pentru Literatură, declarând că nu doreşte să fie „transformat” de această recompensă, iar pe 22 octombrie 1974 a fost inaugurat Centrul Naţional de Fizică din Bucureşti.

– La 22 octombrie 1990 România a stabilit relații diplomatice cu statul Qatar, iar în anul 1991 arhiepiscopul Bartolomeu I era ales patriarh ecumenic al Constantinopolului, devenind liderul spiritual al ortodocşilor din întreaga lume. În zilele de 22-23 octombrie 1994 a avut loc, la Bucureşti, congresul de constituire a Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (desprinsă din CNSLR – Frăţia), preşedinte fiind ales Victor Ciorbea, iar în 22 octombrie 2001 România a fost aleasă, în cadrul Adunării Generale a ONU, membră în Consiliul de Administraţie al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu – UNEP, pentru un mandat de patru ani, începând cu data de 1 ianuarie 2002.

– La 22 octombrie s-au născut: compozitorul şi pianistul maghiar Fránz Liszt (1811); poetul şi traducătorul francez Leconte de Lisle (1818); actriţa franceză de teatru Sarah Bernhardt (1844); medicul, naturalistul şi botanistul român Dimitrie Brândză, fondator al Grădinii Botanice din Bucureşti (1846); scriitorul german Tamm Traugott, fost secretar al regelui Ferdinand I al României (1860); fizicianul american Clinton Joseph Davisson, laureat Nobel și care a descoperit fenomenul de difracţie a electronilor (1881); scriitorul, ziaristul şi omul politic american John Reed, unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA (1887); compozitorul român Marcel Mihalovici (1898); geneticianul american George Wells Beadle, laureat Nobel (1903); geograful român Nicolae Alexandru Rădulescu (1905); scriitoarea, publicista și traducătoarea română Cella Serghi (1907); actriţa americană de origine britanică Joan Fontaine (1917); poeta, romanciera și autoarea dramatică britanică Doris Lessing, câştigătoare a Premiului Nobel (1919); artistul plastic american Robert Rauschenberg (1925); poetul şi traducătorul român Constantin Olariu (1927); regizorul brazilian de film Nelson Pereira dos Santos (1928); cineastul francez Marcel Hanoun (1929); soprana română Cleopatra Melidoneanu (1936); poetul, eseistul şi ziaristul român A.[urel] I.[on] Zăinescu (1939); pictorul și profesorul Dimitrie Gavrilean (1942); lingvistul, publicistul şi scriitorul român Ion Coja (1942); actriţa franceză de film Catherine Deneuve (1943); instrumentistul român de jazz, percuţionist, Corneliu Stroe (1949); pictoriţa şi graficiana română Doina Botez (1951); fostul fotbalist român Mircea Sandu, fost preşedinte al Federației Române de Fotbal și membru în Comitetul Executiv al UEFA (1952); compozitorul şi instrumentistul român Ionel Tudor, liderul Big Band-ului Radiodifuziunii Române (1955); compozitoarea și cântăreața română Crina Mardare, membră a formaţiei „Sfinx Experience” (1957); solistul şi compozitorul român de muzică uşoară Dan Creimerman (1958); actrița braziliană Ana Beatriz Nogueira (1967); cântărețul jamaicano-american de reggae Shaggy – Orville Richard Burrell (1968); actorul, regizorul, scenaristul și producătorul american de film Spike Jonze (1969); fotbalistul spaniol Andrés Palop (1973); fotbalistul spaniol Míchel Salgado (1975); handbalista germană Grit Jurack (1977); actrița română Joanna Bliss (1979); actrița americană Nina Parker (1979); fotbalistul român Ștefan Radu, de la echipa italiană SS Lazio Roma (1986); handbalistul danez Mikkel Hansen (1987); actrița scoțiană Sharon Rooney (1988) și actrița americană Sofia Vassilieva (1992).

– În 22 octombrie au murit: compozitorul italian Alessandro Scarlatti (1725); compozitorul și violonistul francez Jean-Marie Leclair cel Bătrân (1764); poetul, prozatorul, jurnalistul, traducătorul şi profesorul maghiar Arany János (1882); pictorul român Ion Andreescu (1882); filologul şi folcloristul român Ion G. Sbierea (1916); criticul literar, memorialistul, publicistul şi omul politic român Octavian C. Tăslăuanu (1942); pictorul francez Paul Cézanne (1906); pianista română Constanţa Erbiceanu (1961); pianistul concertist și compozitorul francez Samson François (1970); prozatorul, poetul şi traducătorul român George Demetru Pan (1972); compozitorul, violoncelistul şi dirijorul spaniol Pablo Casals (1973); istoricul, scriitorul şi sociologul britanic Arnold Joseph Toynbee (1975); pianista, compozitoarea, organista, dirijoarea de cor şi profesoara franceză Nadia Boulanger (1979); soprana română Viorica Ursuleac (1985); fizicianul american Thomas Townsend Brown (1985); medicul biochimist maghiar Szent-Györgyi Albert, laureat Nobel (1986); actorul francez de film de origine italiană Lino Ventura (1987); prozatorul şi traducătorul român I. M. Ştefan (1992); poeta şi eseista română Gabriela Negreanu (sinucisă în 1995); biologul şi botanistul român Nicolae Boşcaiu (2008); violonistul, dirijorul şi profesorul român Radu Zvorişteanu (2010); prinţul moştenitor saudit Sultan ben Abdel Aziz, fost prim-ministru al Arabiei Saudite (2011); actorul american de film Russell Means (2012); inginerul geolog român Mircea Ioan Valentin Săndulescu (2015) și muzicianul, compozitorul și producătorul scoțian-australian George Young, „mentor” al legendarei trupe de muzică hard rock „AC/DC” (2017).

Septimiu Cioloboc