Oameni & Fapte – 22 septembrie
Publicat de Corina Muntean, 22 septembrie 2020, 06:00
Este cea de-a 266-a zi a lui 2020. Au mai rămas 100 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:09 şi va apune la ora 19:19.
– Astăzi, la ora 16:31 (ora României), va avea loc Echinocţiul de toamnă. Echinocţiul desemnează cele două momente ale anului când ziua este egală cu noaptea. Astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă. În 2020 echinocţiul de primăvară a fost la 20 martie.
– Marcăm „Ziua Europeană fără Maşini”, știută şi ca „Ziua Mondială fără Maşini” sau „Ziua fără Maşini”. Se sărbătoreşte în peste 1.000 de oraşe din 40 de ţări ale lumii. Este şi „Ziua Internaţională de Informare cu Privire la Leucemia Mieloidă Cronică”, cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui (22 septembrie simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC). Se mai marchează Ziua Independenţei Republicii Bulgaria (declarată în 1908), precum şi Ziua Naţională a Republicii Mali (declarată în anul 1960).
– La 22 septembrie 1326 apărea cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului. În anul 1499, prin Tratatul de la Basel, a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”), conflict militar între „Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg. Actul dădea o largă autonomie confederației de cantoane, care avea să stea la baza Elveției moderne.
– Pe 22 septembrie 1792 Convenţia Naţională Franceză vota abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat. În 1862 președintele american Abraham Lincoln a emis Proclamația de Emancipare prin care decreta eliberarea tuturor sclavilor negri din teritoriul confederat, iar la 22 septembrie 1868 apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în România.
– În anul 1869 s-a pus piatra fundamentală pentru principala gară a capitalei României, denumită Gara Târgoviştei (azi Gara de Nord), aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi. Tot atunci a avut loc, la München, premiera mondială a operei „Aurul Rinului”, prima lucrare din tetralogia „Inelul Nibelungilor”, scrisă de compozitorul german Richard Wagner.
– În anul 1888 apărea cel dintâi număr din „National Geographic Magazine”, revista societăţii americane „National Geographic Society”, iar în 1903 producătorul italian de îngheţată Italo Marchiony a căpătat, la New York (SUA), brevetul de invenție pentru cornetul de înghețată. În anul 1904 s-a desfăşurat primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti – Giurgiu şi retur, raliu organizat de Automobil Clubul Român şi câştigat de prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Martha Bibescu, echipaj care a realizat cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa într-o cursă pe şoselele publice, cu un autoturism „Mercedes” de 40 CP.
– La 22 septembrie 1914, în cadrul Primului Război Mondial, submarinul german „U 9” a scufundat trei cuirasate blindate britanice (HMS Aboukir, HMS Hogue și HMS Cressy), iar în anul 1928 România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris. Pe 22 septembrie 1931, la propunerea lui Nicolae Iorga, președinte al Consiliului de Miniștri, sculptorul român Constantin Brâncuși a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural pentru artă plastică”, iar în 1980 a început războiul dintre Iran și Irak, cunoscut și sub numele de Primul Război din Golful Persic. În fine, la 22 septembrie 1981 s-a inaugurat oficial trenul francez de mare viteză „Train à Grande Vitesse” („TGV”), pe traseul Paris – Lyon.
– În 22 septembrie s-au născut: fizicianul și chimistul britanic Michael Faraday (1791); geologul și paleontologul român Grigore Cobălcescu (1831); poetul simbolist şi prozatorul român Iuliu Cezar Săvescu (1866); matematicianul român Dimitrie D. Pompeiu (1873); regizorul şi actorul american de film de origine austriacă Erich von Stroheim (1885); pictorul român Dumitru Ghiaţă (1888); matematicianul român Octav Mayer (1895); prozatorul şi dramaturgul român Isaiia Răcăciuni (1900); traducătorul și poetul maghiar Faludy György (1910); pianista română Maria Fotino (1913); prozatoarea română Alice Botez (1914); violonistul mexicano-polonez Henryk Szeryng (1918); medicul și biologul român George Zarnea (1920); actorul român Benedict Dabija (1926); regizorul și scenaristul român Dinu Cocea (1929); matematicianul român Nicolae Popescu (1937); scriitorul român Augustin Buzura (1938); economistul român Bogdan Baltazar, fost preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare – BRD (1939); alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Everest (1939); actriţa, cântăreața, regizoarea şi scenarista daneză cu cetăţenie franceză Anna Karina (1940); soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow (1941); fizicianul român Ionel Valentin Vlad (1943); compozitorul, profesorul, dirijorul şi instrumentistul român Dinu Giurgiu (1943); poeta română Chira Iorgoveanu (1948); interpretul englez de muzică rock David Coverdale, membru al formaţiilor hard-rock, „Deep Purple” şi „Whitesnake” (1951); tenorul italian Andrea Bocelli (1958); cântăreaţa, chitarista şi compozitoarea americană de muzică rock Joan Jett (1958); astrofizicianul american Saul Perlmutter, laureat al Premiului Nobel (1959); istoricul, diplomatul şi fostul premier român Mihai Răzvan Ungureanu (1968) şi fotbalistul sârb Zdravko Kuzmanović (1987).
– La 22 septembrie au murit: pictorul francez François Clouet (1572); pictorul italian Alessandro Allori (1607); episcopul român greco-catolic Inocențiu Micu-Klein (1768); astronomul scoțian James Dunlop (1848); scriitorul francez Henri Alain-Fournier (1914); scriitorul şi jurnalistul maghiar Ágai Adolf (1916); medicul psihiatru român Alexandru A. Șuțu (1919); scriitorul și publicistul bulgar Ivan Vazov (1921); inginerul român şi istoricul de artă Gheorghe Balş, care a colaborat cu Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă (1934); medicul român şi exploratorul polar Constantin Dumbravă (1935); scriitorul român Paul-Mihu Sadoveanu, fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu (1944); psihologul austriac Melanie Klein (1960); matematicianul italian Enrico Bompiani, unul dintre fondatorii Uniunii Internaționale de Matematică (1975); pianistul englez Louis Kentner (1987); compozitorul american de origine rusă Irving Berlin (1989); preotul, prozatorul, folcloristul și publicistul Alexandru Bardieru, din Republica Moldova (1994); cântăreața și actrița americană Dorothy Lamour (1996); compozitorul american Irving Berlin (1998); violonistul american de origine rusă Isaac Stern (2001); violonistul şi profesorul român Modest Iftinchi (2003); actorul american Edward Albert (2006); actorul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei” (2007); cântăreţul și actorul american Eddie Fisher (2010); cineastul, fotograful şi scriitorul francez de origine tunisiană Marcel Hanoun (2012); neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel (2013); poetul, romancierul şi eseistul columbian Álvaro Mutis Jaramillo (2013) și scenaristul italian Luciano Vincenzoni (2013).
Septimiu Cioloboc
