Oameni & Fapte – 26 martie

Publicat de Corina Muntean, 26 martie 2018, 06:00

– Este cea de-a 85-a zi a lui 2018. Au mai rămas 280 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 7:13 şi va apune la ora 19:42.

– Azi este „Ziua Mondială de luptă împotriva Epilepsiei”, instituită în 2008 sub numele de „

”, la iniţiativa unei fetiţe de 9 ani din Canada, Cassidy Megan, şi a Asociaţiei de Epilepsie din Nova Scoţia, în semn de solidaritate cu persoanele afectate de epilepsie din întreaga lume. Este şi Sărbătoarea Naţională a Republicii Populare Bangladesh, care aniversează proclamarea independenţei din 1971, când Pakistanul de Est și-a schimbat numele în Bangladesh.

– La 26 martie 1812 un cutremur de 7,7 grade pe scara Richter a distrus oraşul Caracas, capitala Venezuelei, seism care a omorât în jur de 20.000 de oameni şi a provocat incalculabile pagube materiale. În anul 1859 a început Conferinţa de la Paris a Puterilor garante (Anglia, Franţa, Prusia, Sardinia şi Rusia), care au recunoscut oficial, câteva zile mai apoi, dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi Ţara Românească. Austria şi Imperiul Otoman vor recunoaşte dubla alegere în 25 august 1859, data încheierii Conferinţei. La 26 martie 1881 domnitorul Principatelor Române, Carol I, a fost proclamat primul rege al României, iar în 1895 a apărut, la București, revista umoristică „Moș Teacă”, editată de Anton Bacalbașa, creatorul personajului literar cu același nume.

– La 26 martie 1910, poetul Lucian Blaga debuta cu versuri în revista „Tribuna” din Arad, iar în anul 1918 a început, la Roma, un Congres al naţionalităţilor asuprite de monarhia austro-ungară, reuniune unde s-a votat o moţiune prin care se cerea recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional, dacă acesta există. În 1923 Parlamentul a votat Constituţia României Mari, promulgată prin decret la 28 martie şi publicată la data de 29 martie 1923. Noua Constituţie marca, din primul articol, hotărârile din 1918, de unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România şi prevedea întărirea rolului Parlamentului în viaţa publică, libertatea cuvântului, a întrunirilor şi a presei, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor, ş.a.

– În 26 martie 1925 s-a constituit, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică, Asociaţia Prietenii Radiofoniei, care îşi propunea, organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi înfiinţarea unui post naţional de radio.

– La 26 martie 1942, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în lagărul de la Auschwitz au ajuns primele femei prizoniere, iar în 1945 s-a încheiat bătălia de la Iwo Jima, din Oceanul Pacific, unde forţele japoneze au pierdut 22.000 de soldați, iar armata americană 4.500 de luptători. În 1953 doctorul american Jonas Salk a pus la punct primul vaccin contra poliomielitei, iar în 26 martie 2000 Vladimir Putin a fost ales președinte al Rusiei. În anul 2003 China recunoştea că a disimulat epidemia de pneumonie atipică, iar în 2007, la Institutul Clinic Fundeni, s-a efectuat, în premieră, un dublu transplant de rinichi şi pancreas, la o pacientă de 29 de ani din Constanţa. Tot atunci a avut loc, la Palatul Bragadiru din Bucureşti, prima ediție a Premiilor Gopo, gală dedicată industriei de film din România, eveniment care celebrează, anual, valorile cinematografiei de la noi din ţară. În 26 martie 2015, la catedrala din oraşul britanic Leicester, a avut loc ceremonia de înhumare a osemintelor regelui Richard al III-lea, mort în 1485 în timpul Bătăliei de la Bosworth. Osemintele sale au fost descoperite în septembrie 2012, în timpul construirii unui parc municipal în Leicester.

– La 26 martie s-au născut: naturalistul elvețian Conrad Gesner, supranumit „părintele istoriei naturale” (1516); fizicianul și inventatorul american Benjamin Thompson (1753); poetul britanic A.[lfred] E.[dward] Housman (1859); micologul şi fitopatologul american Cornelius Lott Shear (1865);
filologul şi istoricul sas Gustav Kisch din Transilvania (1869); poetul american Robert Lee Frost (1874); pianistul elveţian de origine germană Wilhelm Backhaus (1884); soprana română Viorica Ursuleac (1894); scriitorul și antropologul american Joseph Campbell (1904); neurologul și psihiatrul austriac Viktor Frankl, „părintele” logoterapiei (1905); dirijorul francez de origine belgiană André Cluytens (1905); filosoful britanic John Langshaw Austin (1911); dramaturgul, poetul şi romancierul american Tennessee Williams, laureat al Premiului Pulitzer (1911); biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen, laureat Nobel (1916); scriitoarea şi actriţa britanică Elizabeth Jane Howard (1923); eseistul, istoricul literar şi diplomatul român Valentin Lipatti, fratele pianistului Dinu Lipatti (1923); saxofonistul american de jazz James Moody, un maestru al improvizaţiei, celebru pentru compoziţia „Moody’s Mood for Love” (1925); compozitorul, dirijorul, pianistul şi scriitorul francez Pierre Boulez (1925); regizorul român de film şi scenaristul Mircea George Cornea (1931); poetul, eseistul şi traducătorul român Mircea Ivănescu (1931); pictorul, sculptorul şi decoratorul român Ion Nicodim (1932); actorul american Alan Arkin (1934);
lingvistul şi scriitorul român Victor Iancu (1936); jurnalistul român şi comentatorul sportiv Cristian Ţopescu (1937); fizicianul şi profesorul englez Sir Anthony James Leggett, laureat al Premiului Nobel (1938); actorul rus Alexei Petrenko (1938); poetul şi cântăreţul polonez Wojciech Mlynarski (1941);

Sursa foto: okmagazine.ro

cântăreața şi actriţa americană Diana Ross, câştigătoare a 12 Premii Grammy (1944); pictorul român Ioan Inocenţiu Dreptu (1944); muzicianul american Steven Tyler, solistul trupei „Aerosmith” (1948); principesa Margareta a României, fiica regelui Mihai I şi a Reginei Ana (1949); cântăreţul australian Jon English (1949); dramaturgul, prozatorul şi scenaristul german Patrick Süskind (1949); fizicianul american Carl Edwin Wieman, câştigător al Premiului Nobel (1951); omul politic român de etnie maghiară Borbély László, vicepreşedinte al UDMR (1954); criticul de film şi traducătoarea română Irina-Margareta Nistor (1957); fotbalistul și antrenorul român Liviu Ciobotariu (1971); informaticianul american Larry Page, antreprenor în domeniul Internetului şi co-fondator al companiei Google (1973); jucătoarea română de tenis Irina Spârlea (1974); cântăreţul român Alin Demeter, zis „Uzzi”, membru al formației „B.U.G. Mafia” (1978); medicul stomatolog şi omul politic român Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătăţii (1979) şi cântărețul britanic de origine indiană Jay Sean (1981).

– În 26 martie au murit: compozitorul şi organistul spaniol Antonio de Cabezon (1566); geologul, chimistul şi naturalistul scoţian James Hutton, „părintele” geologiei moderne (1797); medicul şi revoluționarul francez Joseph-Ignace Guillotin, după care a fost numită ghilotina, un instrument de executare a condamnaţilor la moarte prin decapitare (1814); compozitorul german Ludwig van Beethoven, titan al muzicii (1827); poetul, eseistul şi jurnalistul american Walt Whitman (1892); poetul român Panait Cerna (1913); compozitorul şi criticul muzical rus de origine franceză Cezar Cui (1918); actriţa franceză de teatru Sarah Bernhardt (1923); psihologul român Florian Ştefănescu-Goangă (1958); scriitorul şi scenaristul american Raymond [Thornton] Chandler (1959); Justinian Marina, cel de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977); arhitecta română Henrieta Delavrancea, fiica scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea (1987); dirijorul german Eugen Jochum (1987); inginerul român Ştefan Bălan, care a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti (1991); poetul, prozatorul şi traducătorul român Dumitru Corbea (2002); inginerul american de origine poloneză Paul Baran, pioner al Internetului (2011); cineastul, prozatorul şi publicistul român Ioan Grigorescu (2011); americanul Harry Coover, inventatorul adezivului „Super Glue” (2011); jurnalistul şi profesorul român de etnie maghiară Vasas Ferenc (2015); poetul, psihologul şi traducătorul suedez Tomas Tranströmer, laureat Nobel (2015) şi scriitorul american Jim Harrison (2016).

Septimiu Cioloboc