Oameni & Fapte – 3 octombrie
Publicat de radiomures, 3 octombrie 2017, 08:28
– Este cea de-a 276-a zi a lui 2017. Au mai rămas 89 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:23 şi va apune la ora 18:57.
– Astăzi este „Ziua Pneumologiei Româneşti”, sărbătorită pentru prima dată în anul 2012. Pe plan extern este Ziua Naţională a Republica Coreea – sau Ziua Fondării Naţiunii – şi Ziua Naţională a Republicii Federale Germania – sau „Ziua Unităţii Germane” – când se aniversează reunificarea celor două state germane (RDG şi RFG), la 3 octombrie 1990.
– În anul 42 î.Hr. s-a dat prima Bătălie de la Philippi (urbe antică în Tracia, azi localitate în apropiere de oraşul grec Kavala), unde triumvirii Octavian și Marc Aureliu s-au confruntat cu Brutus și Cassius, asasinii lui Cezar, fără ca vreuna din părți să obțină victoria. În 1739 Rusia şi Imperiul Otoman au semnat Tratatul de la Nyssa (din Cappadocia), punând astfel capăt războiului ruso-turc (1735-1739), provocat de ruşi pentru a câştiga Azov şi Crimeea, în încercarea de a domina Marea Neagră. În 1778 căpitanul englez James Cook ajungea în Alaska, iar în 1789 preşedintele american George Washington proclama prima sărbătoare „Thanksgiving Day” („Ziua Recunoştinţei”), o sărbătoare anuală de o zi, în care se mulţumeşte pentru bogăţia recoltei şi care este ţinută în cea mai mare parte a Americii de Nord (SUA şi Canada).
– Poetul şi scriitorul american Edgar Allan Poe a fost găsit căzut pe trotuar în oraşul Baltimore (statul Maryland), la 3 octombrie 1849, în stare de confuzie mintală, după o disparţie de câteva zile. Era ultima dată când fusese văzut în public înainte de moartea sa. Cea de-a doua conferinţă internaţională despre telegrafia fără fir adopta la Berlin, în 1906, mesajul SOS („Save Our Souls”, respectiv „Save Our Ship”) ca semnal internaţional de forţă majoră, care înlocuia semnalul CQD.
– În 1908, Lev Troțki, Adolph Joffe, Matvey Skobelev și alți ruși exilați la Viena fondau ziarul „Pravda”, iar în anul 1918 a fost publicat manifestul împăratului Carol I al Austro-Ungariei, intitulat „Către popoarele mele credincioase”, privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state „independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean). Transilvania rămânea mai departe în componenţa Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei (cu oraşele Cernăuţi, Storojineţ şi Siret) urma să intre în componenţa Ucrainei.
– La 3 octombrie 1929 Regatul sârbilor, croaților și slovenilor și-a schimbat numele în Regatul Iugoslaviei, iar în anul 1945 a fost înființată, la Paris, Federația Mondială a Sindicatelor.
– În 3 octombrie s-au născut: Sfântul Cazimir, patronul Lituaniei și Poloniei (1458); medicul american John Gorrie, „părintele” gheţii artificiale (1803); folcloristul, etnograful și muzicologul român Teodor T. Burada (1839); entomologul, filosoful şi juristul român Constantin N. Hurmuzaki (1863); pictorul francez Pierre Bonnard (1867); cercetătorul german Hermann Anschütz-Kaempfe, inventator al busolei giroscopice (1872); jurnalistul, scriitorul și pacifistul german Carl von Ossietzky, laureat Nobel pentru Pace (1889); regele român Carol al II-lea (1893); poetul rus Serghei Esenin (1895); scriitorul francez Louis Aragon (1897); chimistul american Charles Pedersen, laureat Nobel (1904); economistul american James M. Buchanan, laureat Nobel (1919); actorul francez Jean Lefebvre (1919); pictorul român de naţionalitate maghiară Francisc Baraniay (1923); cântăreaţa croată Tereza Kesovija (1938); cântăreaţa română Silvia Dumitrescu (1959); actorul britanic Clive Owen (1964); cântăreaţa americană Gwen Stefani, fostă vocalistă a trupei „No Doubt” (1969); actrița americană Neve Campbell (1973); actrița britnică Lena Headey (1973); fotbalistul german de origine ganeză Gerald Asamoah (1978); fotbalistul suedez Andreas Isaksson (1981); fotbalistul suedez Zlatan Ibrahimović (1981); cântăreața americană Ashlee Simpson (1984); handbalista suedeză Johanna Ahlm (1987) şi handbalista daneză Maria Fisker (1990).
– La 3 octombrie au murit: călugărul italian Francisc de Assisi, întemeietorul ordinului franciscan (1226); poetul român Matei Milu (1801); compozitorul francez George Onslow (1853); americanul Elias Howe, inventatorul maşinii de cusut (1867); arhitectul şi scriitorul englez William Morris (1896); cancelarul german Gustav Stresemann, laureat Nobel (1929); compozitorul danez Carl August Nielsen (1931); astronomul german Max Wolf (1932); mareşalul şi premierul român Alexandru Averescu (1938); compozitorul şi poetul englez Arnold Bax (1953); fizicianul român Augustin Maior (1963); compozitorul şi poetul român Petre Andreescu (1966); pictorul, sculptorul şi poetul român Ioan Mirea (1987); actriţa şi poeta greacă Katerina Gogou (1993); inventatorul japonez Akio Morita, „părintele” walkman-ului (1999); antropologul român de origine rusă Olga Necrasov (2000); scriitorul şi scenaristul american William Steig, creatorul personajului de desene animate Shrek (2003); actriţa americană Florence Stanley (2003); scriitoarea română Profira Sadoveanu, fiica lui Mihail Sadoveanu (2003); actorul român Sandu Sticlaru (2006); compozitorul român Aurel Stroe (2008) şi prozatorul român Constantin Ţoiu (2012).
Septimiu Cioloboc
