Oameni & Fapte – 30 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 30 aprilie 2019, 07:15
– Este cea de-a 120-a zi a lui 2019. Au rămas 245 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:10 şi va apune la ora 20:29.
– Azi e „Ziua Infanteriei Române”, pentru că la 30 aprilie 1830 s-a semnat actul de naştere al infanteriei române, prin „formarea în Valahia a şase batalioane de infanterie şi a şase escadroane de călărimea străjii pământeşti”.
Este şi „Ziua cooperării civili-militari”, deoarece la 30 aprilie 1997 a luat fiinţă prima structură CIMIC (Civil-Military Co-operation – concept NATO) a Direcţiei Planificare Strategică şi Control Armamente din Armata Română. Este „Ziua Naţională a Transplantului”, marcată din 2005, după modelul european, iar în lume se sărbătoreşte „Ziua Mondială a Jazz-ului”, destinată conştientizării virtuţilor jazz-ului ca mijloc de educaţie, dar şi ca forţă de pace, unitate, dialog şi cooperare între oameni.
– În Suedia e sărbătoare naţională, aniversându-se ziua de naştere a regelui Carl al XVI-lea Gustaf (30 aprilie 1946), iar în Vietnam e „Ziua Victoriei” (sau „Ziua Reîntregirii”), întrucât la 30 aprilie 1975 s-a încheiat războiul de 30 de ani contra SUA, soldat cu peste 2,5 milioane de morţi şi distrugeri incalculabile. La 30 aprilie 313 d.Hr. împăratul roman Licinius a unificat Imperiul Roman de Răsărit, iar în 1789 a avut loc, la New York, ceremonia de învestire a primului preşedinte american, George Washington.
– În 30 aprilie 1803 SUA cumpărau de la Franța teritoriul Louisiana contra sumei de 80 milioane de franci-aur, iar în 1857 s-a introdus, la Bucureşti, pentru prima oară în lume, iluminatul public cu lămpi cu petrol lampant. În anul 1881 Partidul Naţional Român din Banat şi Ungaria a fuzionat cu Partidul Naţional Român din Transilvania, sub numele acestuia din urmă, iar în 30 aprilie 1896 a apărut, în România, Legea învăţământului primar şi normal-primar („Legea Poni”). Tot atunci s-a înfiinţat „Casa şcoalelor”, care administra fondurile destinate construirii de localuri pentru şcolile primare, instituţie desfiinţată de regimul comunist român.
– În anul 1897 Mihail Sadoveanu a debutat în ziarul umoristic „Dracul” din București. Sub pseudonimul Mihai din Pașcani, viitorul romancier publica schița umoristică de 40 de rânduri intitulată „Domnișoara M. din Fălticeni”.
La data de 30 aprilie 1945 Adolf Hitler și soţia sa, Eva Braun, s-au sinucis la Führerbunker-ul din Berlin, după ce au fost căsătoriți timp de o zi şi tot atunci Armata Roșie a arborat drapelul sovietic pe clădirea Reichstagului din capitala Germaniei naziste.
– În 30 aprilie 1948 a fost creată Organizația Statelor Americane (OSA), cu sediul la Washington, având ca scop securitatea continentală şi soluționarea pașnică a conflictelor dintre statele membre. Un ciclon a lovit Bangladesh-ul în 30 aprilie 1991, omorând 138.000 de oameni, iar în 1992 aripa pro-Iliescu desprinsă din Frontul Salvării Naţionale s-a înregistrat ca partid politic sub denumirea de Frontul Democrat al Salvării Naţionale, devenit mai apoi Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR).
– În anul 1993 jucătoarea iugoslavă de tenis Monica Seles, pe atunci lider mondial, a fost grav rănită de un suporter fanatic al germancei Steffi Graf, iar la data de 30 aprilie 2004 s-a răspândit viermele de calculator SASSER, care în doar câteva zile a infectat o mare parte a computerelor din lumea întreagă. La Blaj avea loc în 2006 ceremonia ridicării Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, la rang de Biserică Arhiepiscopală Majoră, iar în 30 aprilie 2013 regina Beatrix a Olandei a abdicat, astfel că prinţul Willem-Alexander de Orania a urcat pe tronul Ţărilor de Jos, devenind regele Willem-Alexander al Olandei.
– La 30 aprilie s-au născut: exploratorul şi geograful canadian de origine britanică David Thompson (1770); matematicianul şi astronomul german Carl Friedrich Gauss (1777); medicul legist şi farmacistul român Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară (1858); poetul estonian Juhan Liiv (1864); compozitorul austriac de origine maghiară Franz Lehár (1870); scriitorul ceh Jaroslav Hašek, autorul romanului „Peripeţiile bravului soldat Švejk” (1883); diplomatul nazist Joachim von Ribbentrop (1893); economistul american de origine evreiască Simon Kuznets, laureat Nobel (1901); economistul american Theodore W. Schultz, câştigător al Premiului Nobel (1902); poetul şi prozatorul român Matei Alexandrescu (1906); regizorul, scenaristul, desenatorul şi caricaturistul român Ion Popescu Gopo, autor de filme de animaţie (1923); actorul român Septimiu Sever (1926); oboistul elveţian Michel Piguet (1932); interpretul american de muzică country, actorul de film şi producătorul Willie Nelson (1933); pictorul român Francisc Bartok (1937); actorul şi prezentatorul american de televiziune Gary Collins (1938); inginerul român Andrei P. Silard, specialist în dispozitivele electronice şi fizica conductoarelor (1944); regele suedez Carl al XVI-lea Gustaf (1946); regizorul român de film documentar şi artistic Nicolae Opriţescu (1947); omul politic şi inginerul portughez António Guterres, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (1949); regizoarea neozeelandeză de film, scenarista, actriţa şi producătoarea Jane Campion (1954) și actriţa americană Dianna Agron (1986).
– În 30 aprilie au murit: Amalasuntha, regina ostrogoților (535 d.Hr.); politicianul, inventatorul şi exploratorul englez John Montague, conte de Sandwich, căruia i se atribuie inventarea sandviciului (1792); pictorul francez Edouard Manet (1883); filosoful german Ludwig Büchner (1899); fizicianul român Dimitrie Negreanu (1908); scriitoarea franceză de origine română Anna de Noailles (1933); regizorul american de film, scenaristul şi producătorul Edwin S. Porter, pionier al filmului mut (1941); dictatorul nazist Adolf Hitler şi soţia sa Eva Braun (1945); regizorul şi operatorul român Aurel Petrescu, pionier al filmului de animaţie românesc (1948); scriitorul, istoricul literar şi orientalistul maghiar Lajos Ágner (1949); medicul internist şi anatomopatologul român Nicolae Gh. Lupu (1966); poetul, publicistul şi omul politic român Pantelimon [Pan] Halippa (1979); cântărețul american de blues Muddy Waters (1983); balerinul şi coregraful american de origine georgiană George Balanchine (1983); producătorul italian de film, regizorul şi scenaristul Sergio Leone (1989); actorul român George Constantin (1994); poetul sirian Nizar Qabbani (1998); poetul, eseistul, criticul literar, traducătorul şi avocatul român Alexandru Pintescu (2003); filosoful, scriitorul şi jurnalistul francez Jean-François Revel (2006); criticul şi istoricul literar român Fănuş Băileşteanu (2008); romancierul, eseistul şi pictorul argentinian Ernesto Sabato (2011); cântăreţul american de rhythm & blues şi soul Ben E. King (2015); cântăreaţa franceză Patachou (2015); chimistul britanic Sir Harry Kroto, laureat al Premiului Nobel (2016); artista decoratoare şi profesoara română Elena Iulia Dinescu (2017); cântăreaţa franceză Rose Laurens (2018) și cântăreţul și compozitorul român de muzică folk Vasile Mardare (2018).
Septimiu Cioloboc
