Oameni & Fapte – 4 octombrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 4 octombrie 2019, 06:00
– Este cea de-a 277-a zi a lui 2019. Au mai rămas 88 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:24 şi va apune la ora 18:57.
– Astăzi începe „Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic”, sărbătoare a ştiinţei, tehnologiei şi a contribuţiilor acestora la îmbunătaţirea condiţiei umane, manifastare care se va încheia la 10 octombrie. Datele amintesc de lansarea, la 4 octombrie 1957, a primului satelit artificial al Pământului (satelitul sovietic „Sputnik-1”), ce a deschis calea explorării Cosmosului, şi de intrarea în vigoare, la 10 octombrie 1967, a Tratatului asupra principiilor care guvernează activităţile statelor în exploatarea şi folosirea spaţiului cosmic. Este „
”, zi în care este readusă în prim plan situaţia speciilor aflate în pericol. Sărbătoarea a fost instituită, în 1931, de Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor, în memoria sfântului catolic Francisc din Assisi (1182-1226), întemeietorul Ordinului Franciscan şi protectorul animalelor, canonizat la 4 octombrie 1228.
– Tot azi este „Ziua Mondială a Zâmbetului”, aniversată în prima zi de vineri a lunii octombrie. Ziua a fost iniţiată de americanul Harvey Ball, creatorul imaginii „feţei zâmbitoare” în 1963. Preocupat de supra-comercializarea simbolului său şi modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă în repetarea constantă de pe piaţă, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. Marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Smiley din Worcester, ziua a continuat să fie aniversată şi în anii următori devenind cunoscută în întreaga lume. Fundaţia „Harvey Ball World Smile”, creată după decesul acestuia, în anul 2001, a devenit sponsorul oficial al „Zilei Mondiale a Zâmbetului”. În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai.
– Este şi Ziua Naţională a Regatului Lesotho (fost Basutoland), unde se aniversează proclamarea independenţei din 1966, faţă de Marea Britanie.
– Scrisoarea emisă de Cancelaria papală de la Avignon, pe 4 octombrie 1332, atestă existența claselor sociale în sud-vestul Moldovei, făcând mențiune la „puternicii acelor locuri”. În 1582 Papa Grigore al XIII-lea a pus în aplicare Calendarul Gregorian în Italia, Polonia, Portugalia și Spania, astfel că data de 4 octombrie a acelui an a devenit 15 octombrie.
– Din anul 1848 apărea săptămânal (până în septembrie 1850), la Cernăuţi, publicaţia „Bucovina”, gazetă românească de politică, religie şi literatură, aflată sub conducerea fraţilor Gheorghe, Alexandru şi Eudoxiu Hurmuzachi. Având un text româno-german, revista era primul periodic al românilor bucovineni, tribună de apărare a intereselor lor naţionale, intelectuale şi materiale. În 4 octombrie 1853 Imperiul Otoman a declarat război Rusiei, declanşând Războiul Crimeii (1853-1856), purtat între Rusia, pe de o parte, şi Imperiul Otoman, Franţa, Marea Britanie şi Regatul Sardiniei, pe de altă parte. Țările Române au devenit teatru de ocupație și de confruntări militare.
– În anul 1883 a pornit în călătorie primul tren „Orient-Express” din lume, având traseul Paris – Varna (Bulgaria), iar în 4 octombrie 1929 s-a inaugurat Studioul Teatrului Naţional din Bucureşti, cu piesa în premieră „Muşcata din fereastră”, de Victor Ion Popa, în regia lui Paul Gusty. Director al teatrului era Liviu Rebreanu.
– În 1947, la Congresul al 18-lea al Partidului Social-Democrat din România, derulat până pe 9 octombrie, participanţii au cedat presiunilor comuniştilor, acceptând să poarte tratative pentru efectuarea fuziunii cu Partidul Comunist Român, acela fiind primul act prin care se pregătea transformarea partidului comunist în „partid unic”.
– În 1957 URSS a lansat primul satelit artificial al Pământului, „Sputnik-1”, care a deschis era zborurilor cosmice. Zborul efectuat de „Sputnik-1” a putut fi văzut de toată lumea, semnalul emis de el putând fi interceptat de oricare radioamator în orice punct al Pământului. În 1959 sovieticii lansau staţia automată interplanetară „Luna-3”, care, la 7 octombrie, a fotografiat partea invizibilă a Lunii, iar în 1960 Statele Unite ale Americii au lansat în spaţiul cosmic primul satelit folosit în telecomunicaţii, „Courrier IB”.
– În 1963 s-a înfiinţat Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”, muzeu în aer liber din Dumbrava Sibiului, care azi se întinde pe o suprafaţă de 131 de hectare. În 1965 Papa Paul al VI-lea ajungea la New York, fiind primul suveran pontif care vizitează SUA, iar în 2010 a avut loc accidentul de la Uzina de Aluminiu din Ajka, localitate în vestul Ungariei, soldat cu cel puțin 9 persoane decedate și 122 rănite. Lichidul toxic a ajuns în Dunăre la data de 7 octombrie 2010, poluând considerabil apele fluviului.
– La 4 octombrie 2018 Timişoara a devenit primul oraş din România care foloseşte şi transportul în comun naval de persoane, pe un curs de apă interior (Canalul Bega), ca transport alternativ şi ecologic. Prima cursă de pasageri pe Bega a pornit în 1869, fiind întrerupt în 1967. Bega a fost primul canal navigabil din România.
– În 4 octombrie s-au născut: pictorul şi graficianul german Lucas Cranach „cel Tânăr” (1515); gravorul şi arhitectul veneţian Giovanni Battista Piranesi (1720); pictorul francez Jean-François Millet (1814); compozitorul român George Cosmovici (1859); matematicianul român Gheorghe Țițeica (1873); istoricul şi arheologul bulgar Gavril Kazarov (1874); omul de știință, inventatorul și inginerul român George [Gogu] Constantinescu (1881); actorul și regizorul american de film Buster Keaton, cunoscut drept „omul care nu râde niciodată” (1895); compozitorul belgian René Defossez (1905); astro-fizicianul, astronomul şi geodezul român Călin Popovici (1910); fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat Nobel (1916); pictorul român Constantin Dipşe (1917); filologul și lexicograful român Valeriu Munteanu (1921); actorul american de film, regizorul şi scenaristul Charlton Heston (1923); scriitorul şi futurologul american Alvin Toffler (1928); filosoful american Richard Rorty (1931); poetul, dramaturgul şi prozatorul român George Astaloş (1933); criticul şi istoricul literar, publicistul și editorul român Florea Firan (1933); baritonul român Emil Pinghireac (1933); actorul, poetul, prozatorul şi publicistul român Mircea Albulescu (1934); sculptoriţa română Ioana Kassargian (1936); poetul şi traducătorul român Ioanid Romanescu (1937); scriitoarea americană de origine britanică Jackie Collins (1937); chimistul elvețian
Florian Pittiș, actor, regizor, cântăreț și radiofonist român
Kurt Wüthrich, laureat Nobel (1938); pictorul român Silviu Oravitzan-Creţu (1941); cantautorul român Marian Nistor, solist şi lider al trupei „Savoy” (1943); actorul, regizorul şi cântăreţul român Florian Pittiș, realizator de emisiuni de radio şi fondator al formaţiei rock „Pasărea Colibri” (1943); eseistul, teatrologul, criticul şi istoricul literar român Ion Vartic (1944); actrița americană de film Susan Sarandon (1946); actorul american Armand Assante (1949); actorul austriac Christoph Waltz (1956); actriţa română, regizoarea, scriitoarea şi realizatoarea de emisiuni de televiziune Valeria Sitaru (1957); instrumentistul britanic Chris Lowe, membru fondator al formației de synthpop „Pet Shop Boys” (1959); cântăreţul și compozitorul american de origine cubaneză Jon Secada (1962); dirijorul francez Marc Minkowski (1962); actrița americană de film Alicia Silverstone (1976); prezentatorul român de televiziune, actorul, antrenorul de Tae Bo și luptătorul de kickboxing Cabral [Neculai] Ibacka, vicecampion european (1977); actorul român de teatru Marius Manole (1978) şi cântăreața rusă Lena Katina, fostă membră a duetului „t.A.T.u.” și a grupului muzical pentru copii „Neposedi” (1984).
– La 4 octombrie au murit: pictorul olandez Rembrandt van Rijn (1669); sculptorul francez Frédéric Bartholdi, autorul „Statuii Libertăţii”, donată de Franţa americanilor (1904); poetul român Ioniţă Scipione Bădescu (1904); inginerul român Mihail M. Râmniceanu (1915); pictorul francez Jean Béraud (1935); lingvistul german de etnie elveţiană Wilhelm Meyer-Lübke, specialist în romanistică (1936); sociologul, filosoful şi omul politic ţărănist român Petre Andrei (sinucis în 1940); geologul român Ion Popescu-Voiteşti (1944); fizicianul german Max Planck, laureat Nobel (1947); compozitorul austriac Edmund Eysler (1949); cântăreața, compozitoarea şi textiera americană Janis Joplin, legendă a rock-ului (1970); organistul, compozitorul şi dirijorul român de etnie cehă Franz Xaver Dressler (1981); interpretul român de muzică uşoară Luigi [Ludovic] Ionescu (1989); pictorul francez Bernard Buffet (1999); regizorul belgian de film André Delvaux (2002); prozatoarea şi poeta română Violeta Zamfirescu (2006); fotbalistul și antrenorul român de fotbal Traian Ionescu (2006); comicul britanic Norman Wisdom (2010); medicul oftalmolog român Mircea Olteanu, specialist în chirurgie plastică (2011) şi generalul vietnamez Võ Nguyên Giáp, erou al independenţei vietnameze (2013).
Septimiu Cioloboc
