Oameni & Fapte – 8 iulie

– Este cea de-a 189-a zi a lui 2019. Au mai rămas 176 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:37 şi va apune la ora 21:16.

– Astăzi este „Ziua Transportului Public Timişorean”, stabilită de Consiliul Local Timișoara în 2011, pentru că la data de 8 iulie 1869 în Timişoara se deschidea circulaţiei prima linie de tramvai tras de cai, care unea Cetatea (Piaţa Sfântu Gheorghe) de cartierul Fabric (6 kilometri). Timişoara devenea astfel primul oraş din Europa sud-estică cu tramvai tras de cai.

– Din 8 iulie 158 d.Hr. datează ultima mențiune epigrafică a Daciei Superior, iar în 1392 s-a semnalat prezenţa monedelor emise de Ţara Românească în Pera Constantinopolului, fiind atestată astfel circulaţia monedei noastre în comerţul sud-est european. În 1497 navigatorul şi exploratorul portughez Vasco da Gama începea prima sa călătorie pe mare, din Europa, de la Belém (Lisabona de azi) până în India, înconjurând Africa şi deschizând astfel linia de navigaţie Europa – Asia.

– Din 8 iulie 1647 datează prima atestare documentară a comunei Racovița din judeţul Sibiu, în nişte documente bisericeşti, iar la 8 iulie 1709 a avut loc Bătălia de la Poltava (astăzi în Ucraina), luptă care a reprezentat victoria decisivă a țarului Petru I al Rusiei în fața regelui Carol al XII-lea al Suediei, într-una dintre celebrele bătălii ale Marelui Război al Nordului. Momentul este considerat a fi începutul declinului Suediei ca mare putere europeană, locul ei ca forţă dominantă a Europei de Nord fiind luat de Rusia. Această bătălie a marcat și sfârșitul ambițiilor de independență ale ucrainenilor. În 1711 a început bătălia de la Stănileşti pe Prut, unde forţele ruso-moldovene au fost încercuite de turci, ţarul Petru I al Rusiei fiind constrâns să semneze pacea de la Vadu Huşilor. Astfel, la 12 iulie 1711, când s-a încheiat bătălia, a luat sfârşit domnia lui Dimitrie Cantemir în Moldova, el refugiindu-se în Rusia şi devenind consilier apropiat al ţarului.

– La 8 iulie 1730 un seism de 8,7 grade pe scara Richter a generat un tsunami care a afectat peste 1.000 de kilometri de coastă a statului sud-american Chile, provocând mari pagube materiale şi câteva decese, iar în 1868 apărea, la Iași, manualul lui Ion Creangă intitulat „Metodă nouă de scriere și citire pentru anul clasei I-a primare”. În 1869 s-a inaugurat, la Timişoara, prima linie de tramvai cu cai din ţară, lungă de 6 kilometri, orașul devenind astfel cel dintâi din România şi al cincilea din lume care folosea tramvaiele ca mijloc de transport în comun.

– În 1889 s-a publicat primul număr al prestigiosului ziar american economic și financiar „Wall Street Journal”, iar la 8 iulie 1901, în Franța, viteza automobilelor a fost limitată la 10 kilometri/oră. În 1922 a avut loc primul meci al echipei masculine de tenis a României în „Cupa Davis”, pierdut în fața Indiei, cu 0-5. În 1946 s-a creat Uniunea Internațională a Profesorilor, iar la 8 iulie 1976 Comitetul Politic al Partidelor Creştin Democrate din ţările fostei Pieţe Comune (azi Uniunea Europeană) adopta, la Luxemburg, statutul Partidului Popular European (PPE).

– În 1994 liderul comunist nord-corean Kim Jong-il începea să-și asume conducerea supremă a Coreei de Nord, la moartea tatălui său, Kim Il-sung, iar la 8 iulie 2001 trupul neînsuflețit al cântăreței portugheze de muzică fado Amália Rodrigues (decedată în 6 octombrie 1999, la 79 de ani), a fost transferat în Panteonul Național din Lisabona, în sala rezervată scriitorilor portughezi.

– La 8 iulie s-au născut: fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (1621); farmacistul american John Pemberton, care a inventat băutura răcoritoare „Coca-Cola” (1831); contele și ofițerul german Ferdinand von Zeppelin, care a inventat dirijabilul, un aparat de zbor (1838); industriașul și filantropul american John D. Rockefeller, cofondatorul Standard Oil Company (1839); scriitorul german Walter Hasenclever (1890); biologul, ecologul și hidrobiologul român Constantin Motăș (1891); scriitorul englez Richard Aldington (1892); cineastul italian Carlo Ludovico Bragaglia, realizator de comedii (1894); fizicianul sovietic Igor Tamm, laureat Nobel (1895); compozitorul şi pianistul american George Antheil (1900); lingvistul suedez de origine franceză Alf Lombard, specialist în limba şi literatura română (1902); pianistul şi dirijorul italian Carlo Zecchi (1903); poetul, eseistul şi traducătorul român Petre Stati (1903); pictorul român Petre Abrudan (1907); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Achim Stoia (1910); pictoriţa, gravoarea și scenografa română Elvira Micoș (1914); compozitorul, dirijorul de cor, organistul și profesorul român Constantin Romașcanu (1926); cântăreţul şi actorul american Jerry Vale (1930); actrița română Brândușa Zaița Silvestru, personalitate a teatrului românesc de păpuşi şi marionete (1933); poeta română Angela Marinescu (1941); poetul, prozatorul, dramaturgul, traducătorul şi profesorul român Șerban Foarță (1942); lingvistul și profesorul austriac Michael Metzeltin (1943); scriitorul și reporterul maghiar Ágoston Vilmos, originar din România (1947); actriţa americană de film și prezentatoarea de modă Anjelica Huston, câștigătoare a Premiului Oscar (1951); actriţa americană Mary Ellen Trainor (1952); pictorul român Ioan Burlacu (1954); actrița română de teatru şi film Mihaela Mitrache (1955);

actorul, regizorul și producător american Kevin Bacon (1958); dirijorul român Ion Marin (1960); clăparul englez Andrew Fletcher, cofondator al trupei synthpop/electronic „Depeche Mode” (1961); cântăreața și compozitoarea americană Joan Osborne (1962); cântăreața americană de rhythm & blues Nicci Gilbert (1970); fotbalistul și antrenorul român Viorel Moldovan (1972) și actriţa americană Sophia Bush (1982).

– În 8 iulie au murit: matematicianul, astronomul şi fizicianul olandez Christiaan Huygens, care a construit primul ceas cu pendul (1695); chimistul și mineralogul suedez Torbern Olof Bergman (1784); poetul englez Percy Bysshe Shelley, unul dintre marii poeți ai romantismului englez (1822); pictorul german Franz Xaver Winterhalter (1873); medicul, publicistul, politicianul și diplomatul român Mihail [Gheorghiad] Obedenaru, ministru plenipotențiar la Atena (1885); filologul german Gustav Weigand (1930); pictorul şi desenatorul român Ştefan Popescu (1948); compozitorul şi pianistul italian de origine cehă Riccardo Pick-Mangiagalli (1949); prozatorul și călugărul român Damian Stănoiu (1956); jurnalistul, eseistul, criticul literar, poetul și romancierul italian Giovanni Papini (1956); scriitorul român creştin moralist Vasile Militaru, unul din marii fabulişti ai României (1959); compozitorul şi violoncelistul român Theodor Lupu (1962); actrița britanică de film Vivien Leigh (1967); sociologul, eseistul, memorialistul, traducătorul, publicistul și avocatul român Petre Pandrea (1968); fizicianul japonez Sin-Itiro Tomonaga, laureat Nobel (1979); fotograful, sculptorul şi cineastul francez de etnie maghiară George Brassaï, născut la Brașov (1984); omul politic nord-coreean Kim Ir Sen, fost preşedinte al R.P.D. Coreene şi creator al socialismului de tip coreean (1994); istoricul literar şi comparatistul român George Hanganu (1994); etnologul și sociologul român Paul Petrescu (2009); inginerul român Emanuel Diaconescu, specialist în inginerie mecanică (2011); actorul americanul de film şi televiziune Ernest Borgnine (2012); poetul, prozatorul şi eseistul român Ştefan Iureş (2013); creatorul popular român Nicolae M. Nica (2014); actorul american Irwin Keyes (2015); poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat cu Premiul Pulitzer (2015); muzicianul francez Gérard Bourgeois, compozitor a sute de cântece pentru Brigitte Bardot, Juliette Greco şi Dalida (2016) și regizorul, producătorul şi scenaristul italian Carlo Vanzina (2018).

Septimiu Cioloboc