RC: Dezbatere pe tema proiectului de modificare a Legii 41/1994

RADIO OLTENIA CRAIOVA (29 martie, ora 13:05) – Realizator: Nadia Deciu – Bună ziua, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor! Bine v-am regăsit! Vă invit la o nouă ediţie a dezbaterilor dedicate proiectului de modificare a Legii 41 din 1994, care reglementează organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radio şi de Televiziune. Un proiect care a generat foarte multe controverse şi care a fost iniţiat şi semnat de 67 de senatori şi deputaţi ai PSD. Vă reamintim că, prin acest proiect, senatorul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senat, propune, printre altele, separarea celor două funcţii, cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general al Societăţilor Publice de Radio şi Televiziune şi stabilirea de incompatibilităţi pentru membrii consiliilor de administraţie. În expunerea de motive, senatorul Severin invocă „situaţia deosebit de dificilă, în primul rând din punct de vedere financiar, în care se găseşte Societatea Română de Televiziune şi dezechilibrul dintre venituri şi cheltuieli, ajungându-se la 696,3 milioane de lei pierdere financiară,la sfârşitul anului 2014, data ultimului bilanţ contabil oficial”. Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, dar, în acelaşi timp, a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic şi Social şi din partea Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor, iar decizia finală în acest caz revine Senatului. Pentru dezbaterea de astăzi am solicitat, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, participarea mai multor parlamentari care să-şi exprime opiniile privind acest proiect, iar invitaţia noastră a vizat atât parlamentari social-democraţi, cât şi ai altor formaţiuni politice din legislativ. Senatorii Mario Ovidiu Oprea, de la PNL, şi László Attila, de la UDMR, dar şi deputatul PSD Camelia Khraibani ne-au informat că nu pot participa, iar senatorul social-democrat Florea Voinea nu a dat niciun răspuns solicitării noastre. Aşa încât îngăduiţi-mi să vă prezint invitaţii ediţiei de astăzi. Alături de mine în studio este domnul lector universitar doctor Mihai Ghiţulescu, de la Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Sociale. Bună ziua, bine aţi venit!
Mihai Ghiţulescu: Sărut mâna! Mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Iar prin intermediul telefonului ni se alătură domnii deputaţi Ion Călin, din partea PSD, Constantin Dascălu, din partea PNL, şi Florentin Gust, care reprezintă Partidul Social Românesc. Bună ziua, domnilor parlamentari! Şi vă mulţumesc pentru participare. În ultimele săptămâni s-a declanşat o dispută destul de amplă pe tema modificării acestui act normativ şi s-au avansat tot felul de soluţii pentru salvarea Televiziunii Publice. Pentru că PSD a iniţiat această dezbatere, îngăduiţi-mi să încep cu domnul Ion Călin. Domnule deputat, nimeni nu contestă dreptul constituţional al Parlamentului de a propune, vota sau de a modifica acte normative. Recenta iniţiativă legislativă a fost introdusă în Parlament în procedură de urgenţă, fără însă să existe o dezbatere publică prealabilă, deci fără consultarea publică a cetăţenilor, a plătitorilor până la urmă de taxă radio şi tv sau a specialiştilor în domeniu, a profesioniştilor care activează în ambele societăţi, în Radio şi în Televiziune. Prima întrebare ar fi dacă vi se pare normal, pe de o parte, iar, pe de altă parte, cum argumentaţi această urgenţă şi de ce într-un an electoral, pentru că avem două alegeri, locale şi parlamentare.
Ion Călin: Bună ziua, dvs şi ascultătorilor postului de radio Oltenia Craiova! Aţi pus mai multe întrebări într-una singură. Un comentariu /…/ la ceea ce v-aţi referit dvs, dar în primul rând afirmaţi /…/ constituţionalitatea sau libertatea constituţională a Parlamentului de a elabora legi şi, bineînţeles, de a amenda pe proceduri parlamentare. De aceea eu vreau să prezint şi libertatea constituţională şi dreptul constituţional al fiecărui parlamentar sau grupuri de parlamentari politice şi nu numai de a iniţia diverse iniţiative legislative. De aceea eu cred că…, sigur, apreciez campania postului dvs, a Radio România Actualităţi, pentru că este un post mai mult decât serios, mai mult decât sobru, echidistant şi apreciat de toată opinia publică din România, de toate partidele politice şi nu numai, de ONG-uri…/schelaru/gpodea
Realizator: Înainte de toate, domnule deputat, iertaţi-mă că v-am întrerupt, este unul dintre cele mai stabile servicii publice din Europa.
Ion Călin: De acord. Apreciem acest lucru şi l-am apreciat tot timpul. În aceste condiţii, sigur că iniţiativa colegilor noştri /…/ de la Senat era acea îngrijorare vizavi de Televiziune. Sigur că, în condiţiile în care se caută soluţii, s-au căutat şi se vor căuta soluţii pentru ce înseamnă eficientizarea activităţii de la Televiziune şi sigur eu nu aş pune neapărat un egal între venituri şi cheltuieli, ci mai degrabă o seriozitate în ce înseamnă managementul acestei societăţi publice deosebit de importante. Aşa că, din câte aţi prezentat şi dvs., sigur iniţiativa este pe o procedură parlamentară, prima cameră sesizată fiind Camera Deputaţilor, spuneaţi că nu a trecut la Comisia de cultură, eu vă garantez că nu va trece nici în plenul Camerei Deputaţilor, deci ea nu va fi adoptată şi, sigur, şi Senatul, ca şi cameră decizională în cazul acestei chestiuni, eu sunt convins că se va analiza, pentru că iniţiative legislative ele sunt, deşi spuneaţi, afirmaţi că nu s-a făcut o dezbatere publică, pe procedurile parlamentare, sunt suficienţi timpi prin care atât la comisiile de specialitate să fie invitată societatea civilă şi se întâmplă asta la absolut toate comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senat, dezbaterea cu specialiştii din domeniul de activitate, astfel încât să nu existe fisuri sau să nu existe inadvertenţe sau contradicţii într-o legislaţie care a fost emanată. Sigur că apelul dvs. pe care /…/ Radio România Actualităţi, nimeni nu are nici măcar în intenţie, în gândurile ascunse ca să se umble la ce înseamnă partea de organizare şi funcţionare atât din punct de vedere redacţional, dar mai ales din punct de vedere al managementului economic, financiar ş.a.m.d., astfel încât semnalul de alarmă pe care dvs. şi postul RRA şi cele teritoriale îl trag sigur că este binevenit pentru ce înseamnă procedura parlamentară sau atenţionarea parlamentului, a grupurilor parlamentare, ca pentru tot ce este bun în orice domeniu de activitate să nu se intervină asupra lui, astfel încât funcţionarea pentru ce înseamnă Radio România Actualităţi să nu aibă de suferit. Eu sunt convins că nu va avea de suferit şi că această procedură parlamentară va fi parcursă, ca multe alte sute sau mii de iniţiative legislative, care pe fond au fost respinse de către plenul celor două camere sau fiecare separat.
Realizator: Dvs. veţi susţine această lege, domnule deputat?
Ion Călin: Nu. Încă din faşă m-am pronunţat că nu voi susţine o chestiune de acest gen, pentru că oamenii care au conceput această iniţiativă legislativă şi când au propus separarea preşedintelui consiliului de administraţie de directorul general nu cred că au văzut vreodată o societate comercială, o instituţie, ca să vadă atribuţiile sau să vadă interferenţa dintre atribuţiile consiliului de administraţie şi cele executive ale directorului general. Or, cel mai eficient mod de a gestiona o activitate mai ales economică şi financiară este acela în care ai capacitatea de a gestiona atât sursele de venit pe care le ai în calitate de director general, dar şi capacitatea de a prezenta consiliului de administraţie care este organul de conducere colectiv care ia decizii şi trebuie argumentat. Dintotdeauna când a coincis această chestiune, în instituţiile unde a coincis preşedintele CA cu cea de director general activitatea a fost deosebit de eficientă şi bine implementată în practică, în activitatea economică, aşa că m-am pronunţat de atunci, mă pronunţ în continuare, am spus-o şi la grupul parlamentar din Camera Deputaţilor şi eu sunt convins că la Camera Deputaţilor această iniţiativă legislativă va fi respinsă.
Realizator: Pentru că aminteaţi şi dvs. sau subliniaţi o dată în plus ca în propunerea de modificare a legii se solicită separarea funcţiilor de conducere în societăţile române de Radio şi Televiziune, cea de preşedinte al CA de cea de director general, lucru care presupune de altfel cheltuieli în plus, de ce este de vină funcţia sau legea şi l-aş ruga pe domnul deputat Constantin Dascălu. Adică Legea 41 a fost concepută prost? A fost o piedică în calea performanţelor Televiziunii Române, în condiţiile în care şi Radioul Public funcţionează în temeiul aceluiaşi act normativ?
Constantin Dascălu: Nu cunosc motivele pentru care senatorul iniţiator şi apoi cei 60 şi ceva …
Realizator: 67.
Constantin Dascălu: … de iniţiatori au promovat prezenta lege, cert este că este o lege care nu este agreată. Semnalul transmis şi de domnul Călin mă face să cred că s-a luat o decizie la nivelul PSD de a nu susţine iniţiativa legislativă şi aceasta este un lucru bun. PNL s-a exprimat încă de la început că nu va susţine această lege şi nu este de acord cu prevederile acestei legi, care aduce mai multe cheltuieli administrative, îngreunează actul administrativ, ori nu acestea sunt…
Realizator: Pe lângă faptul că o conducere duală în România în genere generează neînţelegeri.
Constantin Dascălu: Da, generează neînţelegeri din cauza orgoliilor, din cauza interferenţelor care apar ş.a.m.d. Faptul că legea poate functiona şi bine ne-o demonstrează Radiodifuziunea, o instituţie care lucrează foarte bine, pe aceeaşi lege, o instituţie care are performanţe economice, are performanţe de audienţă, este apreciată de cetăţeni, deci se pare că nu legea este cauza, ci sunt alte chestiuni de ordin managerial, organizatori, de altă natură, care s-au întâmplat de-a lungul timpului la Televiziunea Română. De altfel, aceste datorii sunt datorii istorice. Dacă s-ar scădea din datoriile respective datoriile istorice şi penalităţi suplimentare care sunt adăugate, datoria ar fi mult mai mică şi probabil Televiziunea ar deveni şi ea rentabilă. Deci aici trebuie găsită o soluţie comună, la nivelul guvernului şi parlamentului pentru a rentabiliza Televiziunea Română şi într-adevăr cred că este şi împreună cu noua conducere a Televiziunii, cu sindicatele din Televiziune să se găsească o cale eficientă de restructurare pentru că sunt probleme pe care le cunoaştem toţi acolo la Televiziune care se perpetuează de foarte mult timpşi se pot face restructurări care să ducă la eficientizarea TVR. Deci PNL susţine funcţionarea pe actuala lege, în cazul în care sunt necesare îmbunătăţiri ale legii, ele pot fi discutate şi pot fi adoptate în parlament şi acest lucru, corelat cu programul de restructurare care trebuie să însoţească de acum încolo modul de funcţionare al TVR să ajungem să avem şi televiziunea la fel ca Radioul, o instituţie funcţională, performantă atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al audienţelor şi al performanţelor instituţionale.
Realizator: Cea ma vehiculată soluţie este insolvenţa. Sunteţi de acord cu ea?
Constantin Dascălu: Şi insolvenţa este una dintre soluţii. Aici trebuie căzut de acord asupra modului în care se va proceda, pentru că datorită faptului că legea promovează un cadru de conducere care depinde foarte mult de spectrul politic, pentru ca partidele sunt cele care numesc reprezentanţii în consiliul de administraţie al TVR, eu cred că aici trebuie găsită, soluţia trebuie discutată de comun acord şi eu cred că liderii partidelor politice au o mare responsabilitate de a găsi urgent soluţia prin care TVR să devină peformantă.
Realizator: Pentru că Televiziunea pierde câte puţin în fiecare zi, dacă nu se întâmplă ceva i lucrurile se tot amână. Obiectivul declarat al acestei iniţiative legislative este acela de a rezolva situaţia din TVR, după cum bine ştiţi, Televiziunea care se confruntă cu două mari probleme: o datorie de aproximativ 200 de milioane de euro şi o audienţă sub 1. Poate soluţiona acest proiect cele două crize ale Televiziunii publice?
Constantin Dascălu: În niciun caz acest proiect nu rezolvă acest lucru, din contră, complică…
Realizator: Cu atât mai mult cu cât nici măcar nu există în proiectul de modificare vreo prevedere de natură economico-financiară care să producă rezultatul declarat, respectiv scoaterea din colaps a televiziunii. Am să îl rog şi pe dl deputat Florentin Gust…
Constantin Dascălu: O singură adăugire. Eu cred că au această responsabilitate conducerile partidelor politice de a lua o decizie rapidă. S-a amânat luarea unor decizii la Televiziunea Română şi nu aduce nimic bun acest lucru. De asemenea, apoi noul Consiliul de Administraţie al TVR, dacă ar avea o comunicare bună cu conducerea actuală a Radioului, care a reuşit performanţe notabile, se poate ajunge la un schimb de experienţă. Dar, trebuie luate nişte decizii la Televiziune, să se vadă ce se face cu datoriile istorice şi care e planul de restructurare care poate să determine alte performanţe în Televiziune.
Realizator: Dle deputat Florentin Gust, care este poziţia dvs?
Florentin Gust: Bună ziua dvs. şi astultătorilor dvs. Partidul Socialist Românesc, prin vocea dlui Geoană, încă de la început, când s-a iniţiat acest proiect de lege şi s-a luat poziţia /…/ României pe punctul acesta domnul preşedinte Geoană. Eu o să fiu puţin mai pragmatic şi mai direct. Nu se poate ca atunci când ai, până la urmă, o Societate de Radiodifuziune care funcţionează pe aceeaşi lege cu SRTV…
Realizator: Şi care a făcut performanţă şi editorială, şi financiară…
Florentin Gust: Deci, să fie practic pe acelaşi regulament şi pe aceeaşi lege, să avem o societate cu performanţe foarte bune şi o altă societate în faliment, în definitiv, din toate punctele de vedere atât financiar, cât şi din punct de vedere al ratingului. Eu sunt puţin mai pragmatic şi vă spun foarte direct. Aici cred că e problemă de DNA ce se întâmplă la TVR. Deci, nu se poate ca de zece ani de zile, această societate să funcţioneze în halul în care funcţionează, cu ratinguri şi cu emisiuni care n-au nicio treabă cu ce înseamnă România de multe ori. Pe de altă parte, contractele care se fac acolo, nimeni nu discută despre ele. Datoriile acestea au ajuns, până la urmă, pe baza unor contracte care s-au făcut şi pe nişte emisiuni proaste cu rating puţin, mai direct, cred că pe cunoştinţe şi pe clientelism politic. De aceea cred că soluţia adevereşte DNA, dacă mă întrebaţi direct şi foarte pragmatic. Orice modificare de… haideţi să mai facem o comisie, să mai modificăm, eu ştiu, o virgulă din lege, nu face altceva decât să acopere ceea ce s-a întâmplat acolo. Dialogul ăsta trebuie să se termine. Pe de altă parte, eu vă spun să nu staţi liniştiţi. Faptul că 60 de parlamentari totuşi au iniţiat un proiect de lege de modificare…
Realizator: 67 şi l-au semnat.
Florentin Gust: 67, având cu toţii… fiind din PSD – eu nu l-am auzit pe dl Dragnea încă să aibă un punct de vedere că nu este de acord cu acest proiect de lege – eu vă spun că trebuie să urmăriţi în continuare pentru că, la cum se întâmplă lucrurile de multe ori în parlament, o să ne trezim într-o zi că este pusă pe furiş pe ordinea de zi şi ne trezim că a şi trecut. Şi problema nu este de TVR, pentru că TVR-ul, repet, TVR-ul cred că numai DNA-ul îl mai poate repara. Problema este de ce înseamnă Radioul public, pentru că prin modificarea legii practic încercăm să distrugem şi Radioul Public./csimion/gpodea
Eu cred că partidele politice prin liderii lor, nu prin reprezentanţii, deputaţi sau senatori, prin liderii lor, ar trebui cât mai curând săptămâna aceasta să îşi pună public punctul de vedere, pentru că noi, reprezentanţii în parlament, deputaţi şi senatori, spunem da, nu votăm, dar de ce nu-şi asumă şi liderii politici pentru că până la urmă ei desemnează în CA reprezentanţii, dumnealor, în definitiv, au răspunderea pe ce înseamnă astfel de modificări. Eu nu l-am auzit, repet, pe dl Dragnea să spună că nu va susţine acest proiect de lege. Eu v-aş îndemna să puneţi mai apăsat această întrebare către liderii partidelor politice pentru că altfel o să ne trezim că a trecut un proiect de lege fără să ne dăm seama.
Realizator: Dl Dragnea este unul dintre semnatari.
Florentin Gust: Păi cu atât mai mult, cu atât mai mult, şi eu nu cred în întâmplări, sunt de şapte ani în parlament şi nu mai cred în întâmplări. Eu ştiu aşa: un lider politic când îşi pune semnătura pe un proiect de lege, credeţi-mă că puţine proiecte de lege au picat în parlament atunci când un lider politic şi-a pus semnătura, de aceea vă şi spun, nu vă culcaţi pe urechea că nu se va vota sau declaraţiile parlamentarilor. Eu vă spun să urmărim foarte bine acest proiect de lege pentru că, punându-şi domnul Dragnea semnătura pe proiectul de lege, eu cred că are şi intenţia să îl treacă.
Realizator: Dle rector universitar doctor Mihai Ghiţulescu, cum se vede această situaţie din prisma societăţii civile, din prisma mediului universitar, pentru că modificările care au fost propuse sunt majore pentru cele două societăţi publice de Radio şi de Televiziune, cu atât mai mult cu cât funcţionează sub incidenţa aceluiaşi act normativ, una funcţionează, alta nu, şi cu atât mai mult cu cât am fost luaţi la pachet cu Televiziunea.
Mihai Ghiţulescu: Da, eu pot să vă spun cum se văd lucrurile din perspectiva lui Mihai Ghiţulescu. Putem să zicem că Mihai Ghiţulescu este oricine. Se văd dubios, evident. Nu aş merge până într-acolo încât a face referire la DNA în cazul ăsta, este prea mult, nu se poate spune, dar din moment ce ambele instituţii funcţionează pe baza aceleiaşi legi, una merge, alta nu, evident că nu este legea de vină. Probabil că trebuie ceva schimbat, nu ştiu, dar ştiu că au mai fost şi alte proiecte de revizuire a Legii din 1994, este o lege de acum 20 de ani, dar din proiectul ăsta legislativ nu se vede nicio soluţie pentru pretinsa problemă. Grav este că se asociază situaţia din TVR cu o modificare de ordin instituţional şi nu se pot vedea legăturile între cele două. Este o singură prevedere din proiecul ăsta pe care ar putea fi cumva corelată cu situaţia proastă a TVR şi cu o eventuală ieşire din situaţia proastă şi acea prevedere care spune că banii de la buget pot fi folosiţi pentru achiziţionarea de programe de importanţă etc., un text fără prea multă consistenţă. Bun, putem să admitem că dăm nişte bani de la buget, TVR cumpără nişte programe, să zicem, de calitate cu care creşte audienţa, încasează bani din publicitate şi se redresează numai că în cazul ăsta a spus-o din nou Consiliul Economic şi Social: avem o problemă concurenţială, favorizăm clar TVR pe piaţa de televiziune din România, îl punem categoric cu un pas înaintea privaţilor. Apoi, există evident în cazul ăsta o mare posibilitate de fraudă, pentru că legea nu stabileşte, nici nu are cum să stabilească ce înseamnă programe de calitate şi ce nu, aşa că există riscul ca pe o filieră politică să se achiziţioneze programe de duzină difuzate, asta este, nu a mers şi după aia nu răspunde nimeni pentru situaţia asta. Adică eu zic că trebuie să punem punctul pe i. Am început discuţia, a început-o dl deputat Ion Călin, zic eu pe o pistă un pic falsă. Nimeni nu neagă dreptul parlamentarilor de a iniţia legi. Dacă vor, pot iniţia legi să schimbe culoarea câinilor maidanezi, este dreptul dumnealor. Noi discutăm aici doar oportunitatea aceste legi. Evident nu este oportună pentru că nu rezolvă situaţia, nefăcând niciun fel de referire la niciun fel de calcul financiar, dar merită să ne întrebăm care sunt de fapt scopurile mai adânci ale acestei modificări, de ce vrea cineva să separe funcţia de preşedinte al CA de funcţia de director general. Nu ştiu, evident, atâta vreme cât nu avem un punct de vedere oficial, nu putem spune, dar putem specula./apuscasu/gpodea
Impresia mea este că, sub aparenţa depolitizării, s-a dorit iniţial o politizare a celor două societăţi. Ni se spune, pe de o parte, că membrii Consiliului de Administraţie nu mai pot fi pe durata mandatului membri ai partidelor politice. Mă scuzaţi, dar asta este praf în ochi. Sunt atâtea situaţii în România în care, pentru o anumită funcţie, nu ai voie să fii membru al unui partid politic, îţi dai demisia formal şi toată lumea ştie că tu eşti omul partidului respectiv. Eu, unul, cred că românii au cumva un fetiş al depolitizării. Nu este neapărat rău ca anumite instituţii să fie politizate.
Realizator: Prin ce este politizat, în opinia dvs, Radioul Public? Pentru că programele editoriale niciodată nu s-au realizat sub influenţa politicului.
Mihai Ghiţulescu: Dar nu vorbim de programul editorial.
Realizator: Vorbim de Consiliul de Administraţie. Este o lege aprobată de Parlament.
Mihai Ghiţulescu: Corect. Şi tot ce trece de Parlament este politic. Şi nu este o problemă, oamenii din Consiliul de Administraţie de la Radio, ca şi oamenii de la TVR, sunt nominalizaţi şi de partidele politice. Asta nu este neapărat rău. Aşa este legea. Ce trece prin Parlament este politic. Da, dar este OK atâta vreme cât rămâne sub controlul Parlamentului. Or, în cazul prezentului proiect de lege, conducerea executivă a TVR şi a Societăţii Române de Radiodifuziune, scuze, eu o tot omit pentru că mi se pare că nu este problema aici, scapă controlului Parlamentului. Preşedintele s-ar afla numai sub controlul Consiliului de Administraţie. Un Consiliu de Administraţie aparent depolitizat, dar în fapt la fel ca şi până acum, pentru că a fost numit pe criterii politice în Parlament. Şi, repet, asta este în regulă, să fie numit pe criterii politice, de vreme ce trece prin Parlament. Problema este ca politizarea să se oprească la nivelul acesta al Consiliului de Administraţie. Şi cel mai grav mi se pare, profesorul Radu Carp ridica la un moment dat o problemă de neconstituţionalitate, este faptul că conducerea executivă va scăpa controlului parlamentar, va fi controlată exclusiv de un grup restrâns de oameni, trecuţi, este adevărat, prin Parlament, dar trecuţi în bloc şi care inevitabil vor asculta sugestiile, ca să nu zic altfel, ale partidelor care i-au trimis acolo. Iar poate fi neplăcut, dar este firesc: când te numeşte un partid, asculţi de partidul respectiv. Asta este politica.
Realizator: Pe de altă parte, vorbim… Vă rog…
Florentin Gust: Aş dori să intervin şi eu. Domnul profesor a spus o chestiune extrem de importantă. Nu a folosit cuvântul, dar aici către zona aceasta a bătut. Este vorba de asumare. TVR a ajuns în situaţia în care este astăzi pentru că nimeni nu şi-a asumat până acum…
Realizator: Bun, acum cine îşi asumă aceste eşecuri, domnule deputat? Pentru că, atunci când vorbim despre situaţia dezastruoasă a Televiziunii Române, întotdeauna se vorbeşte despre un management neperformant. Numai că Parlamentul a legitimat toate conducerile. De ce nu a fost analizată până acum activitatea Televiziunii?
Florentin Gust: Aici vreau să aduc discuţia, pentru că Parlamentul până la urmă conţine mai multe partide politice şi nimeni nu-şi asumă. În întregul său, Parlamentul, nu poate să fie o răspundere individuală. De aceea spun că este vorba de… Eu, dacă aş modifica ceva la lege, şi o spun…, poate greşesc, nu sunt specialist pe zona asta, dar cred că în ultimii zece ani de zile faptul că acel Consiliu de Administraţie care teoretic este independent, dar de fapt într-adevăr răspunde la partidele politice şi de partidele politice, practic astăzi răspunderea nu o poartă nimeni. De aceea, eu ca şi soluţie, dacă mă întrebaţi pe mine, ca şi soluţie, eu aş duce undeva Societatea de Televiziune…, aş duce-o chiar sub ordinea Guvernului. De ce? Pentru că cineva trebuie să aibă răspundere pentru ce se întâmplă acolo.
Mihai Ghiţulescu: Asta nu se poate după Constituţie.
Florentin Gust: Astăzi nimeni nu are răspundere pe ce se întâmplă la TVR. De zece ani de zile, în fiecare an vine câte un Consiliu de Administraţie, vine, promite că face în plenul Parlamentului, promit că aduc Televiziunea acolo unde trebuie, iar anual vine alt Consiliu de Administraţie ş.a.m.d. Deci suntem într-un cerc vicios în care, practic, dacă nu există o răspundere foarte clară, cred că în continuare vom avea probleme pe ce înseamnă TVR.
Realizator: Domnule deputat Ion Călin, care credeţi că este implicarea noastră, a Radioului Public, în declinul Televiziunii Române? Pentru că, repet, situaţia este analizată uniform. Am fost luaţi la pachet. Termenul este extrem de potrivit. Şi, totuşi, de ce nu s-a reacţionat la timp, când s-au constatat deficienţele sau începutul colapsului Televiziunii Române, pentru că vorbim totuşi de un deceniu?/schelaru/gpodea
Ion Călin: Sigur că sunt multe de comentat. Eu aş vrea să corectez în primul rând nişte afirmaţii făcute, cred eu, fie puţin forţate, fie nefiltrate, pentru că, pe ascuns, în parlament, nu se promovează legi sau „pe furiş” – s-a afirmat mai devreme o chestiune de acest gen. Eu cred că avem datoria, şi politică, dar mai ales morală, în calitate de cetăţeni şi reprezentanţi ai poporului aleşi acolo, să nu admitem să se treacă „pe furiş” legi. Eu cred că controlul parlamentar, /…/ societăţii civile – şi s-a demonstrat de fiecare dată – n-a permis să se treacă legi pe cercuri de interese, pe diverse chestiuni care să atragă oprobiul public.
Mihai Ghiţulescu: Majoritatea legilor trec aşa, dle deputat, să nu ne mai ascundem.
Ion Călin: Dar care? Nu vreţi să-mi daţi exemplu, dle profesor?
Mihai Ghiţulescu: Ba da, aş vrea să vă dau un exemplu, dar deturnăm discuţia. Despre cele mai multe proiecte legislative nu se vorbeşte deloc în mass-media, nu pentru că ar avea cineva interesul să le ascundă, ci pentru că, pur şi simplu, aşa se întâmplă lucrurile.
Ion Călin: Deci, majoritatea legilor care vin de la executiv, de la guvern, sunt supuse dezbaterii publice. Toate legile promovate de colegii noştri parlamentari sunt puse pe site-ul Camerei sau Senatului, ca primă cameră sesizată, din momentul lansării acestora şi supuse dezbaterii, la toate comisiile de specialitate sunt deschise şi societatea civilă este prezentă în majoritatea cazurilor la aceste dezbateri. E uşor să facem astfel de afirmaţii şi să denigrăm organul reprezentativ suprem al poporul român. Vedeţi, dacă n-avem încredere în parlament şi în procedurile sale parlamentare, este clar că ceva e putred în jurul nostru, nu neapărat în Parlamentul României. Să revin la întrebarea dvs, este clar că pentru Televiziune nu trebuie căutat în modul de funcţionare a conducerii colective şi institutive. Punct. Au fost suficiente controale şi ale organelor statului, şi Curtea de Conturi, că e vorba de bani publici, şi totuşi nu s-a întâmplat acest lucru. Dacă cineva spune că e nevoie de DNA, DNA-ul trebuie sesizat. Să se facă o plângere astăzi de către cel care crede că trebuie să intre DNA-ul şi, probabil, DNA-ul ne va prezenta situaţia mai clară, dacă noi nu avem capacitatea, împreună cu executivul şi comisiile de specialitate din parlament, să corectăm ceea ce înseamnă funcţionarea normală a Televiziunii.
Realizator: Dar în zece ani, chiar nu s-a făcut nimic, pentru că de atunci se constată fisuri grave financiare la Televiziune.
Ion Călin: Vedeţi, acum este foarte greu de spus cine e de vină, pentru că a trecut prin mai multe cicluri politice, cicluri electorale, guverne ş.a.m.d. şi la acestă dată toată lumea ridică din umeri. Aşezarea la masă a executivului, a guvernului şi a conducerii Camerei şi Senatului şi a comisiilor de specialitate, sunt convins că va duce la găsirea unei soluţii, prin care să fie salvată Televiziunea de la faliment. Dar eu vreau să vă spun o chestiune, ca şi procedură legislativă: dacă nu o bagi în insolvenţă, nu va putea fi ajutată cu bani de la buget, pentru că îmi interzice Comisia Europeană să fac ajutor de stat pentru orice societate comercială din România. Şi, în aceste condiţii, nu pot evita, cred, până la urmă. Dar eu vă spun că şi CA, noul consiliu a fost aprobat de parlament. Probabil că în seara asta, la 18:00 sau dacă nu, mâine dimineaţă, va fi votat de către conducerea celor două camere şi preşedintele CA şi un program de reorganizare şi eficientizare trebuie să apară, să fie supus dezbaterii publice, dezbaterii parlamentare şi să încheiem această discuţie.
Realizator: Domnule deputat Constantin Dascălu, cât de mare, în opinia dvs, este riscul ca această modificare a legii, dacă va trece, să nu soluţioneze criza din Televiziunea publică şi să dezechilibreze situaţia Radioului, în schimb?
Constantin Dascălu: Eu, în primul rând, nu cred că va trece, pentru că mă bazez pe poziţia dlui Călin, care îl cunosc un politician destul de bine orientat şi dânsul nu ar fi avut această poziţie, dacă totuşi în PSD nu ar fi existat o opinie favorabilă respingerii acestui proiect de lege. Deci, putem să spunem orice despre dl Călin, dar că nu este un politician foarte bine orientat şi muncitor în niciun caz nu se poate spune./csimion/gpodea
Deci dânsul având această poziţie, eu cred că dânsul cunoaşte o opinie din cadrul PSD de nu a susţine acest proiect de lege şi sper să nu fie susţinut acest proiect de lege în final, cel puţin PNL va vota împotrivă. În ceea ce priveşte numirea noii conduceri, aş ţine să menţionez că săptămâna trecută am stat două zile aproape degeaba, am numit CA şi apoi o zi jumătate am stat degeaba în parlament, pentru că nu am reuşit să avem cvorum, PSD nu a reuşit să-şi fundamenteze ideile în interiorul partidului, pe cine susţine, cum susţine, nu ştiu care a fost situaţia, că oricum am stat degeaba, am votat de vreo două ori, s-au făcut două prezenţe nominale, să sperăm că astăzi va fi totul clar şi se va reuşi să se voteze o conducere a Televiziunii. Apoi, obligatoriu, trebuie că chiar parlamentul să ceară acest plan de restructurare. Insolvenţa, şi eu sunt de acord, ar lungi boala, dar cel puţin ar crea o pauză care să permită Televiziunii să funcţioneze până ar fi găsite cele mai bune soluţii sau până când nu va fi găsită o soluţie, ce se va face cu datoriile istorice? Va fi greu să se poată porni pe principii noi în TVR. În al doilea rând, trebuie văzut foarte clar ce se întâmplă acolo cu politica de personal, numărul mare de personal, eu ştiu, legăturile foarte multe de familie şi de gaşcă aşa care sunt într-un procent foarte mare în TVR, multe chestiuni care trebuie văzute acolo în interiorul TVR, cu nişte specialişti pe acest domeniu, posibil şi de la alte televiziuni, cu consiliul de administraţie, să se prezinte un plan de restructurare complet, aşa cum Radioul a ajuns performant şi are beneficii, poate să ajungă şi TVR.
Realizator: Câteva concluzii am să vă rog pe fiecare dintre dvs. în scurt timp, pentru că mai avem patru minute şi ieşim din emisia în direct. Domnuel deputat Florentin Gust?
Florentin Gust: Foarte scurt. Eu cred că soluţia pentru ce înseamnă SRR şi SRTV este cred foarte simplă. 1) politicul să încerce să nu se mai bată pe ce înseamnă influenţă acolo, pentru că, dacă facem abstracţie că politicul nu este băgat acolo, /…/ vorbim de pomană. 2) dacă avem o situaţie în care un management de la Radioul public a făcut performanţă, eu aş merge până acolo încât managementul de aici l-aş muta undeva la TVR./gpodea
Realizator: Mulţumesc pentru participare domnule deputat Constantin Dascălu…
Constantin Dascălu: Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie. O zi bună!
Realizator: La fel vă doresc! Domnule Ion Călin, mai aveţi ceva de adăugat?
Ion Călin: Nu. Eu îmi exprim speranţa că…
Realizator: Dar care este stadiul acestor modificări? Care este traseul pe care îl parcurge acest proiect sau, altfel spus, pe masa cui este acum?
Ion Călin: Acum va fi pe masa plenului Camerei Deputaţilor, cu raport de respingere propus de Comisia de cultură. Punct.
Realizator: Vă mulţumesc mult de tot. Domnule lector univ. dr. Mihai Ghiţulescu…
Mihai Ghiţulescu: În momentul acesta tind să cred şi eu ce spune domnul Ion Călin, că proiectul va pica în Cameră şi apoi şi în Senat, asta pentru că iniţiatorii au dat înapoi. Şi de ce au dat iniţiatorii înapoi? Cred că aici este marele avantaj al faptului că a fost implicată şi Societatea Română de Radiodifuziune în scandalul acesta. Dacă ar fi fost dată deoparte, probabil că modificările ar fi trecut. Acum, pentru că Societatea Română de Radiodifuziune a trebuit să se apere, a luat atitudine şi uite că a reuşit până la urmă să dea înapoi un proiect despre care nu ştim şi cred că nu o să aflăm niciodată ce a vrut de fapt. Era clar că nu rezolva problema, deci voia altceva decât să rezolve problema. Dacă va trece, Doamne fereşte, vom mai discuta despre el; dacă nu, o să uităm până la următorul proiect.
Realizator: Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, aici se încheie ediţia de astăzi din cadrul seriei dezbaterilor dedicate proiectului de modificare a Legii 41/1994, lege care reglementează organizarea şi funcţionarea Societăţilor Române de Radio şi de Televiziune. Le mulţumesc invitaţilor, vă mulţumesc dvs pentru că ne-aţi ascultat şi astăzi.

Lasă un răspuns
Adresa ta de email nu va fi publicatã. Câmpurile necesare sunt marcate cu*

VIDEOFM

Acum in emisie

Vânt: 2 m/s

2°C

Vânt: 2 m/s

6°C

Top 30 RTM

  • 1. ANA MUNTEANU – Unde te duci?,

  • 2. LADY GAGA ft. BRADLEY COOPER – Shallow,

  • 3. SORE – O sa te uit,

  • 4. ANDREEA BALAN ft. EDWARD SANDA – Pe drum,

  • 5. JONAS BLUE ft. LIAM PAYNE and LENNON – Polaroid,

  • 6. ANNE-MARIE ft.JAMES ARTHUR – Rewrite the stars,

  • 7. BRIANA – Lost in Istambul,

  • 8. SHAKIRA – Nada,

  • 9. ANDREEA BOCELLI ft. MATTEO BOCELLI – Fall on me,

  • 10. THE CHAINSMOKERS ft.KELSEA BALLERINI – This feeling,

  • 11. TRUPA ZERO ft. EVELYN – Pentru totdeauna,

  • 12. HORIA BRENCIU – Sunt cine vreau sa fiu,

  • 13. JP COOPER ft. MALI-KOA – All this love,

  • 14. ELENA – Un gram de suflet,

  • 15. NICK JONAS ft.ROBIN SCHULZ – Right now,

  • 16. MANUEL RIVA ft. ALEXANDRA STAN – Miami,

  • 17. LORA – Pleaca,

  • 18. NICO – Oare cine?,

  • 19. ARIANA GRANDE – Breathin,

  • 20. PROCONSUL ft. UDDI – Visele care nu dorm,

  • 21. SMILEY ft. DORIAN – Aprinde scanteia,

  • 22. TAKE THAT – Out of our heads,

  • 23. VANOTEK – Love is gone,

  • 24. BAZZI ft.CABELLO – Beautiful,

  • 25. RITA ORA – Let you love me,

  • 26. LIDIA BUBLE – Tu,

  • 27. DAVID GUETTA ft. ANNE-MARIE – Don’t leave me alone,

  • 28. KDDK ft.ARILENA ARA – Last train to Paris,

  • 29. IRINA RIMES – Nu stii tu sa fi barbat,

  • 30. DODDY ft. LORA – Dor sa te ador,

Sugereazã piesã
= 4.8074RON-0.0005
  • usd 0.7192 1 -0.0014

  • chf 4.5312 1 -0.0043

  • aud 2.9024 1 -0.0249

Live Video

Dedica o melodie unei persoane dragi

Completeaza formularul de mai jos,iar dedicatia ta se va auzi in emisiunea
Trimite Dedicatia

Blog

Blog PPI cu Radu Florea: C-așa o vrut Du...

Radu Florea | Citeste articolul

C-așa vrut Domnul E doliu național astăz...

Parteneri
}