Creştinii ortodocşi şi greco-catolici intră, de luni, în Postul Paştelui.
Potrivit calendarului Pascal, Postul Paştelui începe, în acest an, pentru creştinii de rit bizantin, în data 27 martie, urmând să se desfăşoare pe parcursul a 7 săptămâni dintre care ultima este deosebită, fiind Săptămâna Patimilor Mântuitorului.
În tot acest răstimp, credincioşii nu mănâncă decât alimente vegetale şi se abţin de la băuturile alcoolice, care sunt permise doar sâmbăta şi duminica. În plus, postul înseamnă abţinerea de la păcat, revizuirea vieţii interioare a fiecăruia şi săvârşirea mai multor fapte bune.
Slujbele bisericii din această perioadă fac referire la pocăinţă, starea sufletului care are la origine cuvântul grecesc Metanoia, adică schimbarea minţii.
Postul Mare este cel mai lung şi mai aspru din toate posturile de peste an şi aminteşte de postul de 40 de zile al Mântuitorului înainte de a-şi începe viaţa publică de aceea se mai numeşte şi Păresimi.
Ca o recunoaştere a faptului că este şi un post al durerii care îl pregăteşte pe creştin pentru înţelegerea răstignirii şi morţii lui Hristos, bisericile au principalele icoane acoperite cu pânză neagră iar preoţii slujesc de asemenea în veşminte de culoare neagră.
Din aceleaşi raţiuni, legate de suferinţa hristică, biserica a interzis în această perioadă nunţile şi petrecerile de orice fel.
În prima săptămână a postului există o rânduială specială a slujbelor de seară, numite Denii, în timpul cărora se citeşte Canonul cel Mare.
Cristina Bulbescu
Sursa: puterea.ro
