38 de ani de la „marele cutremur”

Publicat de radiomures, 4 martie 2015, 07:00 / actualizat: 4 martie 2015, 8:53

 4 martie  1977, ora 21:22:22, 55 de secunde ucigătoare.

Cutremurul, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a avut efecte devastatoare asupra  României, cu peste 1.570  de victime, dintre care, mai mult de 1.390, numai în  capitală.  La nivelul întregii țări, au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde, peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit. Cele mai afectate judeţe au fost: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău. În nord-estul Munteniei, sudul și centrul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

La ora producerii cutremurului devastator, avea loc, la Sala Radio a Radioteleviziunii Române, un concert simfonic. În timpul unei pauze, microfoanele din sală care înregistrau spectacolul au captat începutul cutremurului şi panica creată de acesta. Pe programul 1 al postului naţional de radio la ora producerii cutremurului se difuza emisiunea de muzică populară „Muzică pe adresa dumneavoastră”.

În momentul producerii seismului, la ora 21.21, s-a oprit alimentarea cu energie electrică la Radiodifuziunea Română cât şi la televiziune, ceea ce a provocat întreruperea tuturor programelor.

Deşi au intrat în funcţiune generatoarele de rezervă, reluarea emisiei s-a efectuat după patru minute, la ora 21.26, fiind transmisă o bandă cu muzică pregătită pentru situaţii neobişnuite.

Prima emisiune în direct a avut loc pe data de 5 martie 1977, la ora 00.25, când a fost difuzat comunicatul Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al P.C.R. cu privire la cataclismul care s-a abătut asupra României.
Comunicatul a fost difuzat la intervale de 3-5 minute, la început, apoi la 25-30 de minute, în total de 15 ori.

Iata cum arăta ordinea subiectelor din buletinele de ştiri din data de 5 martie 1977.

În jurul orei 02.30 s-a transmis decretul prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România. Decretul a fost repetat din 15 în 15 minute, apoi la intervale de 30 de minute, până la ora 8.30.

La ora 08.40 s-a anunţat la posturile de radio ştirea sosirii în ţară a preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a Elenei Ceauşescu, „care au întrerupt astfel vizita de prietenie în unele ţări africane”.

 Radio Europa Liberă a luat inițiativa în acele zile de a stabili o legătură telefonică în direct între oamenii din România și rudele și apropiații lor din străinătate, în emisiuni ce s-au succedat timp de mai multe zile. Arhiva postului de Radio Europa Liberă păstrează extrase din emisiunile zilei de 9 martie:

Epicentrul a fost localizat în zona cea mai activă  seismic din țară, Vrancea, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii. Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul  Svistov, trei blocuri de locuinte au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.

Deși cutremurul a fost foarte puternic, replicile sale au avut o magnitudine mică.  Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie, la ora 02:00, la adâncimea de 109  km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.

Sub dărâmaturile blocului de la Colonadelor, şi-au gasit sfârsitul personalitţăţi marcante: Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea (împreuna cu sotul si cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si sotia sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internată, cu câteva zile înainte, în spital.

Ca prin minune, soţul, scriitorul Romulus Rusan, a fost găsit în viată sub mormanul de moloz. Alexandru Ivasiuc moare lovit de o piatra, în fata blocului Scala, care s-a prabusit. Pe 5 martie se dau primele cifre ale dezastrului: 508 morti. 2.600 de raniti. Orasul Zimnicea este prefacut în ruine: 175 de case prabusite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime. În Craiova sunt avariate grav peste 550 cladiri, printre care se număra Muzeul de Arta, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca judeteana. Primele estimari indicau un numar de 30 de morti si 300 de raniti. La Vaslui sunt de asemenea pierderi grele, atât umane – 7 persoane decedate, cât si materiale.

Judetele din Transilvania si Dobrogea au scapat neatinse sau cu pagube mici. Evaluarea finala a pierderilor – umane si materiale, este teribila: 1.570 morti, 11.300 raniti, 32.900 locuinte prabusite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unitati economice afectate. Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o lupta neîncetata, zile în sir, pentru scoaterea supravietuitorilor de sub darâmaturi. Au fost adusi chiar si specialisti din Elvetia, însotiti de câini dresati pentru salvarea victimelor din munti. Au fost gasiti supravietuitori chiar si dupa 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânarul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub darâmaturile fostului bloc „Continental” nu mai putin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat si redat vietii!

sursa: ro.wikipedia.org, historia.ro, RRA, Arhiva scrisă a Radioului.

sursa foto: cutremur.net, muzeuldefotografie.ro