“Aici Radio Cairo!”
Publicat de radiomures, 3 octombrie 2015, 12:07 / actualizat: 15 octombrie 2015, 12:36
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Comandamentului Aliat (Britanic) din Orientul Apropiat a transmis emisiuni radio adresate Germaniei şi aliatelor ei. Aceste emisiuni au fost difuzate de Radio Cairo. Principalul emiţător egiptean, Cairo I, înfiinţat în mai 1937 avea o putere de 20 Kw şi lucra pe frecvenţa de 483,9 m (aceaşi frecvenţă cu Radio Bruxelles). Emiţătorul era instalat la 30 Km. nord de Cairo, în oaza Abu Zaabal. Acest post de radio putea fi recepţionat foarte bine de pe teritoriul României, până la ora 20, când suprapunerea cu postul belgian făcea imposibilă o audiţie bună. Al doilea emiţator, de 0,5 kw., situat la Alexandria, lucra pe 267,4 m lungime de undă. A existat şi un al treilea emiţător, tot de mică putere, aflat la Assiut, capitala Egiptului de Sus. Între 1940 – 1944 Radio Cairo a transmis şi emisiuni în limba română, care reprezentau punctul de vedere al Comandamentului Aliat (Britanic) din Orientul Apropiat. În Arhiva de istorie orală – Radio România se păstrează amintirile Liviei Stella Nasta care a fost redactor – crainic al emisiunilor în limba română difuzate de Comandamentului Aliat (Britanic) din Orientul Apropoiat prin Radio Cairo.
În februarie ‘41 am plecat din ţară. Am ajuns în Egipt după ce am trecut prin Ungaria, Iugoslavia şi Grecia. Ajunsă la Cairo, am lucrat ca expertă S.O.E. (Special Operations Executive) pentru România. Emisiunile în limba română de la Radio Cairo s-au înfiinţat … cândva, în aprilie ’41. Şi cum lucram? Ştirile le primeam de la Cartierul General Militar. Ne dădea ştirile, le scriam… tăiau tot ce ar fi putut fi periculos pentru mişcările de trupe şi după aia stăteam într-un cinema de vară, adică afară, şi pe genunchi scriam, copiam textul meu şi îl traduceam din engleză în română. Nici nu aveam timp să
dactilografiez. Trebuia să scriu tot, apoi trebuia să trec printr-un control militar… şi abia după aia puteam să-l citesc la microfon… Cred că vorbeam pe la unsprezece şi jumătate seara, acum îmi aduc aminte – ora Cairo-ului – care în România trebuie să fi fost zece seara… Eu aveam zece minute de ştiri de război şi cinci minute de ştiri generale. [Emisiunea dura] cinsprezece minute în fiecare seară, inclusiv sâmbata şi duminica. Inclusiv! În război nu e sâmbată, nu e duminică. Eu aveam acte de ofiţer englez, mă chema Wilson, eram în uniformă, eu eram căpitan …. toţi aveam grad militar. (…) În afară de mine, mai târziu la acest post de radio, a venit o cucoană – care mă înlocuia dacă aveam eu ceva. O chema Elena… era trei sferturi româncă şi un sfert elveţiană….. Şi pe urmă, când nemţii în ’42 au venit foarte aproape de Cairo, am fost toţi evacuaţi în Liban… Am vorbit la radio şi de acolo. Era o localitate sus în munte, care-i zicea Brumana… Şi pe o stâncă, în mare, erau posturile aliate de transmisie. Şi veneau să mă caute cu o maşină militară şi veneam jos, la malul mării, unde era instalat postul de radio. Mi-au făcut un post special ca să nu se întrerupă ştirile. Şi am vorbit şi din Ierusalim. Unde am fost mai târziu … în primăvara anului ’43. La Radio Cairo am rămas până în septembrie ’44, când am plecat în Italia.
