Aproape 4 milioane de tineri români, cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani locuiesc cu părinții
Publicat de Corina Muntean, 21 aprilie 2021, 08:19
Iar motivele lor de natură economică, în principal, sunt amplificate de situația specială impusă de pandemia de Covid -19.
Circa 3,88 milioane de români cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani preferă să trăiască împreună cu părinții, potrivit datelor Eurostat, bărbații fiind ușor majoritari (puțin peste două milioane, față de 1,8 milioane de femei). Ca pondere în populația totală din aceeași grupă de vârstă aceștia reprezintă 56,4%. Tinerii din țările nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia) sunt în topul clasamentului țărilor cu cele mai mici ponderi ale tinerilor ce locuiesc cu familia extinsă. Din infograficul prezentat, cei mai mulți tineri, peste 70 %, stau că părinții lor în Muntenegru, Croația, Macedonia și Serbia. Urmează Italia, Grecia, Slovacia și Spania cu ponderi între 65 și 70 % din total.
Chiar dacă România se află peste media statelor europene, ea este depășită de Ungaria, Bulgaria și Polonia. Și vârsta la care tinerii părăsesc locuința părintească, este destul de ridicată în România. Băieții pleacă la 30,3 ani iar fetele pe la 25,8 ani. Motivele nu sunt doar de natură economică: o parte din ei locuiesc cu un singur părinte care are nevoie de îngrijire, iar angajarea unei persoane care să aibă grijă de părintele bolnav ar fi mult prea costisitoare pentru tineri.
Pe lângă aceste aspecte ce țin de sănătate, componenta supraviețuirii economice joacă și ea un rol consistent. Există o necesitate economică: tot mai multe familii trebuie să pună laolaltă veniturile afectate de pandemie pentru a-și permite necesitățile de bază, inclusiv alimente, asistență medicală și acces la cursuri de recalificare, spune Vlad Apostolescu, fost lucrător hotelier rămas acum fără loc de muncă. Iar fără bani nu-ți poți permite să accesezi credite și să speri la o locuință nouă. Dacă acum 20 de ani aveai nevoie de 66 de salarii ca să îți iei o garsonieră, azi este nevoie de peste 70 de salarii, scrie Hotnews, într-un articol de profil.
Trebuie menționat și faptul că accesul tinerilor la o locuință scade de la o generație la alta. Dacă luăm ca exemplul anul 2000, salariul mediu era de 2.139.138 lei, iar un euro valora 20.300 lei. Cu alte cuvinte, exprimat în euro, salariul mediu era de 105 euro. O garsonieră într-un cartier accesibil din București, Titan, era în anul 2000 circa 7.000 de euro, adică puțin peste 66 de salarii medii nete. În 2020, o garsonieră în Titan costă aproximativ 48.000 de euro, iar salariul mediu net este de 680 euro, ceea ce face ca un solicitant să aibă nevoie de peste 70 de salarii nete. Așadar este tot mai greu pentru tineri să se mute la casele lor.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Târgu Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Sursa: Hotnews
