Gazele verzi, biometanul și hidrogenul, printre soluțiile tranziției energetice a României

Publicat de Stan Lucian, 4 decembrie 2025, 16:05

Astăzi a avut loc, la Tg. Mureș, o masă rotundă pe tema soluților viabile pentru tranziția energetică a României.

Directorul de programe din cadrul unei companii de gaz, Cristian Călin, apreciază că, în contextul în care România se află într-un stadiu incipient de implementare, soluțiile de tip ”totul electric, totul verde” nu sunt fezabile pe termen mediu și lung, și deocamdată trebuie aplicate soluțiile hibride:

„Am constatat câteva blocaje pe partea de dezvoltare a legislației naționale, pe baza legislației europene, și numărul redus de programe de finanțare pe acest domeniu. Astăzi, pentru operatorii de distribuție, nu avem programe de finanțare, în sensul de a putea să pregătim rețelele și infrastructura noastră pentru a le transforma în rețele pregătite pentru hidrogen. Pentru că gestionăm gazele naturale de 110 ani și hidrogenul tot de 100 de ani, în zona industrială, la Târnăveni, la Azomureș. Trebuie doar să pregătim rețelele actuale pentru hidrogen pur, respectiv aparatele de utilizare ale clienților care să devină compatibile pentru hidrogen.”

Compania DelgazGrid are în derulare trei proiecte în domeniul gazelor verzi (biometan și hidrogen), ca soluții viabile pentru tranziția energetică a României, alături de energia electrică verde și de gazele naturale.

Unul dintre proiecte, inițiate cu trei ani în urmă, vizează alimentarea clinenților casnici pe o stradă din localitatea mureșeană Gornești, cu un amestec de 80 la sută gaze naturale și 20 procente hidrogen.

Pentru președintele Asociației ”Energia Inteligentă”, Dumitru Chisăliță, astfel de conferințe sunt necesare fiindcă pregătesc din timp o schimbare necesară de paradigmă energetică, cum au fost trecerile de la lemn la cărbunele, la petrol, gaz natural sau hidrogen.

El constată însă că la ora actuală, însuși statul Român e unul din factorii de inhibare a acestui gen de inițiative:

„Dacă eu ca stat mă uit pe resursele pe care le am și constat că gazul în România o să mai dureze 15 ani, dar trebuie să pun ceva și atunci trebuie să mă iau în considerare că rețeaua de gaz, de exemplu, s-a construit în România în 60 de ani. Asta înseamnă ca să fac o studie de oportunitate și să văd elementele în timp pe linia asta. Conferințele de genul acesta le văd foarte utile, doar că nu trebuie să le privim dintr-o perspectivă de PR. Trebuie să mergem într-o zonă de cercetare -inovare, pentru că sunt foarte multe semne de întrebare în spatele aplicării tehnologiilor în România. Nu avem legislație, nu avem normative, avem încă diversi actori care se opun. Mai avem și o implicare continuă a mediului politic care, practic, distorsionează această opinie și o duce într-un derizoriu și mai mare.”

Participanţii la conferinţa de la Târgu Mureş au subliniat că România are un potenţial semnificativ în ceea ce priveşte producţia de gaze verzi şi că, potrivit Strategiei Energetice Naţionale, dezvoltarea proiectelor de biometan ţinteşte atingerea unei ponderi de 5% a biometanului în reţeaua de gaze naturale până în 2030 şi de 10% până în 2050.

Cât despre Strategia Naţională a Hidrogenului, au arătat participanţii, aceasta include utilizarea H2 în amestec cu gaze naturale/hidrogen pur în segmentul de încălzire şi recunoaşte importanţa infrastructurii de gaze naturale. Ca ţinte de producţie sunt prevăzute generarea a 49 kilotone/an în 2027, respectiv 153 kilotone/an în 2030.

Autor: Valeriu Russu