Audiţii la Majestic

Teodora Mareş şi Adrian Păduraru, după 32 de ani, într-o altă poveste de dragoste – la Teatrul Naţional Radiofonic

Teatrul Naţional Radiofonic organizează luni, 27 noiembrie, de la ora 16:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic (Calea Victoriei nr. 38-40), audiţia cu public a spectacolului prezentat în premieră absolută Să vorbesc cu tine de Ana-Maria Bamberger. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Maria Agnesa Puşcaşu. În distribuţie: Teodora Mareş şi Adrian Păduraru.Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu. Spectacolul va fi difuzat joi, 30 noiembrie, de la ora 19:00, la Radio România Cultural, în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani.

Ana-Maria Bamberger, autoarea cunoscutei piese Portretul Doamnei T. – un omagiu adus regretatei Olga Tudorache, după care a fost realizat, în cadrul aceluiaşi proiect, cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2006, în regia lui Attila Vizauer, vine acum cu cel mai nou text al său – Să vorbesc cu tine, o comedie romantică şi în acelaşi timp, radiografia psihologică a unei poveşti de dragoste universale, în care fiecare se poate recunoaşte.

„Să vorbesc cu tine încearcă să spună, cu simplitate şi naturaleţe, una dintre poveştile universale – „boy loves girl” şi să fie, în acelaşi timp, radiografia psihologică a unei poveşti de dragoste imperfecte, urmărind evoluţia personajelor în dinamica relaţiei lor, cu nesiguranţa şi teama excesivă de a pierde, dar şi cu tot ceea ce are tandru, luminos şi optimist”, precizează Ana-Maria Bamberger.

Pentru a ajunge să-şi desăvârşească relaţia, cele două personaje, Nina şi Patrick, interpretate de Teodora Mareş şi Adrian Păduraru, doi actori care ne-au fascinat cândva într-o delicată poveste de dragoste, parcurg un drum greu, în timp, marcat de „scenariul interior” al lui Patrick. Personalitatea lui, insuficienta încredere în sine, îl împiedică să creadă în posibilitatea acestei relaţii, pe care şi-o doreşte atât de mult. Pentru a se proteja, preferă să se retragă, chiar dacă, în acest fel, provoacă suferinţă amândurora. E foarte greu de schimbat acest „scenariu interior” – imaginea pe care o avem despre noi înşine în raport cu alţii, plămădită din crezurile noastre interioare, ca rezultat a tot ceea ce ni se întâmplă încă din copilărie. E foarte greu, dar poate deveni absolut necesar, pentru a putea avea acces la fericire. Este şi mesajul transmis de cei doi actori prin interpretarea lor sensibilă şi implicarea deosebită în acest proiect.

 Taximetrist de noapte la New York de Mircea M. Ionescu – debut dramaturgic la Teatrul Naţional Radiofonic

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită marţi, 28 noiembrie, de la ora 16:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic (Calea Victoriei nr. 38-40), la audiţia cu public în avanpremieră a spectacolul de teatru radiofonic Taximetrist de noapte la New York de Mircea M. Ionescu, adaptarea radiofonică: Oana Cristea Grigorescu, regia artistică: Gavriil Pinte. Producţia face parte din proiectul specialScena radiofonică a dramaturgiei contemporane româneşti, ediţia 2017. Actorul Angel Rababoc dă viaţă acestei monodrame cu voci verité, secondat de o distribuţie numeroasă: Valentin Teodosiu, Daniela Ioniţă, Cristian Iacob, Dan Codreanu, Mircea Constantinescu, Nicolae Cristian, Tomi Cristin, Ion Haiduc, Daniel Popescu, Vasile Toma şi interpreţii vocilor episodice: Violeta Berbiuc, Gavriil Pinte, Janina Dicu, Oana Cristea Grigorescu, Patricia Prundea, Ema Stere, Attila Vizauer. Regia de montaj: Florin Bădic, Radu Verdeş. Regia de studio: Janina Dicu. Inginer de sunet: Mădălin Cristescu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu. La audiţie va fi prezent autorul. Intrarea e liberă.

Cunoscut jurnalist şi comentator sportiv, Mircea M. Ionescu exersează literatura şi dramaturgia cu fidelitate încă din 1976 ca un permanent refugiu, după cum scrie pe pagina sa de internet. Primele piese de teatru montate la Arad, Petroşani şi Bacău datează din perioada 1979-1985. Din 1997, la revenirea în ţară după perioada exilului newyorkez, reia scrisul pentru teatru, iar piesele acelor ani consemnează experienţa vieţii americane, trăite ca şofer de taximetru la New York. Din anul 2000 scrie şi publică cu consecvenţă peste 15 piese, cu 26 de premiere în majoritate la Teatrul Ion Vianu din Giurgiu (pe care l-a şi condus în calitate de director în perioada 2010-2016), dar şi la Teatrul Satiricon din Chişinău sau Theatrum Mundi Bucureşti. Subiectele pieselor sale sunt legate de cunoaşterea şi oglindirea lumii sportive româneşti dar şi de apetitul pentru actualitate al jurnalistului Mircea M Ionescu, atunci când nu se alimentează direct din autobiografia sa. După 2011, piesa Puşlamaua de la etajul 13, premiată cu premiul I la Concursul Naţional de Dramaturgie-Comedie de la Galaţi, e montată în teatrele din ţară dar şi în Moldova, Bulgaria, Austria, sau la teatrul radiofonic la Radio Novi Sad în 2014.

Taximetrist de noapte la New York consemnează o etapă reală din viaţa autorului, fuga din ţară în 1987, obţinerea statutului de refugiat politic şi aventura supravieţuirii şi găsirii unui rost în SUA, la New York. La originea piesei Taximetrist de noapte la New Yorkstă un volum omonim de memorialistică publicat în anul 2000, precedat de două piese de teatru cu acelaşi subiect. Semnalată ca monodrama cu voci verité, piesa convoacă personaje reale întâlnite în timpul celor 6 ani petrecuţi ca taximetrist la New York, rememorează episoade trăite pe străzile Babilonului (după cum numeşte autorul oraşul) din care trasează harta suferinţelor şi luptei pentru păstrarea verticalităţii interioare a exilatului în lumea americană. Piesa discută reversul clişeelor despre America tuturor posibilităţilor şi este înainte de toate o istorie subiectivă a imigrantului dezrădăcinat. Regizorul Gavriil Pinte vede în piesa lui Mircea M. Ionescu o poveste de viaţă atemporală, a tuturor imigranţilor, a dezrădăcinaţilor porniţi în căutarea unei vieţi mai bune, confruntaţi cu propriile limite dar şi cu sistemul social nemilos al Americii.