Aurul- vedeta momentului
Bursele din întreaga lume au înregistrat în ultimele zile scăderi semnificative, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va impune de luna viitoare taxe vamale suplimentare de 10% pentru importuri de bunuri din China, în valoare de 300 de miliarde de dolari. Acest anunț a fost resimțit și în piață monetară, ceea ce a determinat o creștere importantă a prețului aurului la maxime istorice.
Consemnând un nou record al ultimilor ani, prețul aurului a depășit la bursă pragul psihologic de 1.500 dolari o uncie. Pe piața internațională prețul aurului a înregistrat creșteri importante în ultima perioadă situându-se la maximul ultimilor șase ani față de dolar. Nivelul este totuși mai redus față de maximele atinse în 2011, când a depășit 1.800 de dolari uncia. Creșterea s-a produs pe fondul incertitudinilor legate de escaladarea conflictului comercial dintre SUA și China și a valului de reduceri ale dobânzilor de către băncile centrale, legate de încetinirea economiei mondiale. În contextul războiului valutar și comercial, aurul reprezintă o monedă de refugiu pentru investitori. Un motiv suficient de puternic pentru ca băncile centrale din întreaga lume să declanșeze o adevărată goană după aur. Băncile unor state au cumpărat în primul semestru 374,1 tone, cea mai mare creștere a rezervelor din cei 19 ani în care World Gold Council (Consiliul Mondial al Aurului) înregistrează date. Astfel, nouă bănci centrale și-au majorat rezervele în prima jumătate a anului cu cel puțin o tonă, dintre acestea remarcându-se Polonia, cu o remarcabilă achiziție de 100 de tone. Este cea mai importantă tranzacție făcută pe piața aurului din 2009, când India a cumpărat 200 de tone de la FMI.
Conducerea băncii naționale polone spune că decizia de majorare a rezervei de aur este una strategică, care va fi însoțită și de repatrierea a circa jumătate din aurul depozitat la Bank of England. Polonezii susțin că aurul este cea mai credibilă rezervă și un furnizor de încredere care diluează riscurile geopolitice. De asemenea, Rusia, China, Turcia, Kazakhstan și India și-au continuat strategia de creștere a rezervelor de aur. Cu totul, achizițiile băncilor centrale au dus cererea de aur în primul semestru la 2.181,7 tone, cea mai mare din ultimii trei ani. Creșteri au înregistrat și vânzările de bijuterii, în timp ce investițiile în lingouri și monede și consumul industrial s-au redus. Potrivit analiștilor, slăbiciunile de care dă dovadă economia mondială, agravate de tensiunile comerciale și de cele geopolitice se reflectă în modul în care piețele financiare, inclusiv cea a aurului, au reacționat în prima jumătate a anului. Din păcate România nu a făcut eforturi similare de întărire a rezervei de aur, în primul semestru din 2019.
Conform ultimului comunicat al BNR, rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, o valoare de 4,28 miliarde euro în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale. În schimb BNR a apreciat în creștere gramul de aur la ultima cotație, vineri, 9 august – 203,88 de lei.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
sursa: www.profit.ro
