Foto: Radio Tg.Mures/Raul Hategan Blog Vorbe din pălărie: Falimentul bunului simţ şi transportul în comun
Uneori mă simt ca o placă stricată atunci când încep al nu ştiu câtelea text în care scriu că problemele cele mai mari ale societăţii româneşti ţin de mentalitate. Voi continua, chiar dacă m-am și plictisit puțin, cu speranţa că măcar unul-doi dintre cititorii acestor rânduri vor înţelege unde bat şi vor încerca să se schimbe, cu condiția să se simtă cu musca pe căciulă.
Cu ceva ani în urmă, după o excursie de 24 de ore, cu ocazia Festivalului „Peninsula”, m-au „lovit” manifestările unor mentalităţi preistorice, ca să nu zic de-a dreptul neanderthaliene. Lipsa cu desăvârşire a celor 7 ani de acasă e cauza principală. Se presupune că şcoala celor 7 ani de acasă te învaţă să te comporţi ca un om civilizat. Să saluţi, să spui „mulţumesc” şi „cu plăcere”, să nu arunci hârtia pe jos, să te speli, să nu puţi ca un hoit. În mai bine de 8 ore petrecute în tren sau în gări, am văzut puţine manifestări civilizate, am întâlnit puţini oameni amabili. Nu înţeleg de ce trebuie să împuţi o întreagă sală de aşteptare cu miros de brânză şi picioare nespălate. Nu înţeleg de ce trebuie să te lăţeşti pe trei scaune în tren şi să sforăi ca un porc. Nu înţeleg de ce nu poţi să pui paharul gol de bere în coşul de gunoi.
Dar să venim pe plaiuri mureşene şi să vorbim despre autobuze. Desigur, aşa cum relevă un studiu publicat recent de municipalitate, maşinile nu sunt suficiente, probleme sunt cât cuprinde şi ele trebuie rezolvate.
Totuşi, să încercăm un exerciţiu de imaginaţie. Dacă ar veni Zâna cea Bună şi, cu a ei baghetă magică, ar face să avem staţii de autobuz ca lumea, maşini noi şi puse la punct, şoferi şi taxatoare amabile, ce mai, dacă ne-ar rezolva toate problemele ce ţin de transportul local, credeţi că am avea un transport civilizat? Eu nu cred asta. Ştiţi de ce? Tocmai din cauza lipsei celor şapte ani de acasă. Falimentul bunului simţ se vede cel mai bine în autobuz. Jumătate din călători sunt certaţi de când lumea cu apa şi săpunul iar marea majoritate nici nu au auzit de normele elementare ale bunului simţ. Nu e suficient că pute de-ţi mută nasul populaţia care circulă cu autobuzul, se mai şi bagă în tine, te calcă pe bombeuri, îţi vâră coatele în stomac iar cuvântul „scuze” nu există în vocabularul multora.
La ce bun să avem maşini frumoase, noi şi curate, dacă le împut rapid călătorii? La ce bun să se bage bani în astfel de maşini, dacă muncitorii îşi aruncă bocancii plini de varul de la reabilitarea blocurilor pe scaunul pe care alţii se aşază cu hainele curate? La ce bun să plăteşti pe cineva să cureţe pe interior maşinile dacă se urcă Ghiţă şi scuipă cu neruşinare pe jos? Mai putem trece aici babele din staţie, care trebuie musai să urce înainte să apuci tu să cobori, tinerii „şmecherii” care ţin morţiş să mâzgălească scaunele dar şi deştepţii care nu au auzit că biletele de la pariuri se aruncă în coşul de gunoi, nu în autobuz.
Desigur, probleme există, dar măgăriile de genul ăsta transformă mersul cu autobuzul într-un calvar, într-o problemă pe care nicio autoritate locală, din păcate, nu o poate rezolva. Oare ne vom învăţa vreodată să fim măcar puţin mai civilizaţi?
Sanda Viţelar
