Criza îngrășămintelor devine o problemă pentru preţul, calitatea și cantitatea alimentelor în Europa

Publicat de Corina Muntean, 10 februarie 2022, 10:41

Situația se transpune și în agricultura românească, cea care în ultimii ani a dat randamente peste așteptări, dar care acum urmează să sufere de pe urma neutilizării îngrășămintelor, care s-au scumpit peste măsură.

Fermierii europeni se pregătesc să împrăştie îngrăşăminte pe câmp, însă preţurile ridicate la azot nu le lasă altă opţiune decât să utilizeze cantităţi mai mici şi să transfere costurile mai departe de-a lungul lanţului alimentar. Potrivit Bloomberg, cei care cultivă porumb şi grâu se află pentru prima dată expuşi cu adevărat la o criză a îngrăşămintelor, alimentată de scumpirea energiei, restricţii la export şi sancţiuni comerciale. În prezent costă mult mai mult să cumperi îngrăşămintele necesare, iar aceste cheltuieli suplimentare ar putea să îi determine pe fermieri să planteze mai puţine culturi de primăvară, care sunt responsabile pentru o treime din producţia de cereale a Europei. Analiştii de la VTB Capital estimează că Europa ar putea să se confrunte cu un deficit de aproximativ 9% din necesarul său anual de îngrăşăminte pe bază de azot în primul semestru. La această oră există mulţi fermieri care nu şi-au asigurat încă necesarul de îngrăşăminte, aşteptând în speranţa că preţurile vor scădea sau ar putea decide să împrăştie o cantitate mai mică decât de obicei. Îngrăşămintele pe bază de azot sunt cruciale pentru creşterea culturilor în primăvară şi sunt de asemenea şi tipul de îngrăşăminte cele mai afectate de criza energetică din Europa, pentru că sunt produse prin utilizarea gazelor naturale. „Culturile vor avea de suferit în termeni de calitate şi cantitate”, avertizează producătorul român de îngrăşăminte Azomureş, care se numără printre firmele care şi-au oprit în decembrie anul trecut producția. Azomureş este cel mai important producător de îngrăşăminte pentru agricultură din România. Producţia anuală în condiţii normale de funcţionare este de 1,6 milioane de tone de îngrăşăminte, aproximativ 75% din producţie fiind destinată fermelor româneşti. În țară, criza gazelor naturale şi a energiei au avut impact direct şi puternic asupra producţiei de îngrăşăminte, astfel că preţurile acestora au crescut de 3-4 ori într-un an şi producţia a fost limitată. Cazul Azomureş nu este unul izolat, ci sunt mai multe fabrici care au închis sau au redus producţia în Europa. În contextul preţurilor ridicate la cereale, cultura grâului sau a porumbului rămâne rentabilă, însă folosind mai puţine îngrăşăminte apar unele riscuri, respectiv scăderea conținutului de proteine din grâu și diminuarea randamentelor de producție cu 5 %, conform publicației Agritel. O producţie mai mică de cereale ar fi o nouă veste proastă pentru securitatea alimentară, în condiţiile în care preţurile record la nivel mondial afectează deja consumatorii şi ar contribui la o inflaţie şi mai mare.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.