Croaţia îşi alege preşedintele cu speranţa de a ieşi din criza economică
Croaţii sunt invitaţi la urne astăzi pentru a-şi alege şeful statului, preşedintele în exerciţiu – Ivo Josipovic – clasându-se în postura de favorit în sondajele de opinie în această fostă republică iugoslavă, cel mai nou membru al UE, care se confruntă cu o criză economică severă, relatează AFP.
Patru candidaţi îşi dispută funcţia supremă, iar preşedintele Josipovic, jurist de formaţie şi compozitor de muzică clasică, ar urma să se confrunte în turul al doilea – în 11 ianuarie – cu candidata opoziţiei conservatoare, Kolinda Grabar Kitarovic, fostă şefă a diplomaţiei croate (2003-2008).
Potrivit ultimului sondaj, Ivo Josipovic, care candidează pentru al doilea mandat de cinci ani consecutiv, este creditat cu 46,5 % din voturi faţă de 34,9 % pentru rivala sa.
Constituţia croată acordă preşedintelui puteri limitate. El este comandantul suprem al forţelor armate şi gestionează împreună cu guvernul politica externă a ţării.
Într-o ţară care se pregăteşte să celebreze sfârşitul anului, în cadrul unei campanii electorale terne, cei doi candidaţi principali au promis să lucreze pentru a redresa economia, chiar dacă această atribuţie nu revine funcţiei prezidenţiale.
Dna Grabar Kitarovic (46 de ani), candidata Comunităţii Democratice Croate (HDZ, opoziţia), l-a acuzat pe rivalul său că a ‘eşuat’ să convingă guvernul să facă reforme economice.
‘Josipovic nu a explicat pentru ce nu a apelat la puterile prezidenţiale pentru a urni lucrurile. El poartă responsabilitatea, împreună cu guvernul, pentru situaţia’ gravă în care se află ţara, a lansat Grabar Kitarovic, ex-ambasador al Croaţiei în SUA, numită în 2011 adjunct al secretarului general al NATO, responsabilă de informaţii publice.
Croaţia este în recesiune cvasipermanent din 2008 şi datoria sa publică reprezintă aproape 80 % din PIB. Aderarea sa în 2013 la UE nu a ajutat-o să iasă din marasmul economic.
PIB-ul său ar urma să scadă din nou în 2014, cu circa 0,5 %. Rata şomajului afecteză 20 % din populaţia activă, un tânăr din doi neavând loc de muncă.
Ivo Josipovic (57 de ani) este criticat de detractorii săi pentru politica sa conciliantă care ar urmări ‘să încerce să rămână în termeni buni cu toată lumea’, ceea ce ar echivala – potrivit acestora – cu a nu avea o opinie clară despre subiectele importante care preocupă ţara.
Dar, o dată cu apropierea alegerilor, el s-a arătat mai ferm şi chiar a criticat guvernul de centru-stânga (SDP) pentru incapacitatea de a scoate ţara din criza economică.
Josipovic a promis să amelioreze situaţia economică, precum şi ‘să creeze câte un loc de muncă pentru fiecare tânăr în ţară’.
Chiar dacă rămâne politicianul cel mai popular în ţară, imaginea sa suferă din cauza eşecului economic al guvernului condus de premierul Zoran Milanovic.
O dată cu apropierea alegerilor legislative prevăzute să aibă loc spre sfârşitul anului 2015, alegerile prezidenţiale constituie şi un test pentru raportul de forţe între stânga aflată la putere şi conservatori (opoziţie).
Ceilalţi doi candidaţi la prezidenţiale sunt Milan Kujundzic, un naţionalist în vârstă de 57 de ani, şi un tânăr militant al societăţii civile, Ivan Vilibor Sincic (24 de ani), devenit destul de popular pentru că s-a opus expulzării din apartamente a persoanelor îndatorate şi incapabile să-şi ramburseze creditele.
Sursa foto : www.romanialibera.ro
Sursa: AGERPRES
