Decalajele între bărbaţi şi femei s-au adâncit

Publicat de Corina Muntean, 1 iulie 2020, 10:30

În pofida tuturor impedimentelor și a riscurilor de disociere, în ultimii 5 ani Uniunea Europeană a devenit mai sigură, mai prosperă, cu o populaţie mai sănătoasă. Singura problemă, pare a fi, conform statisticii, cea a decalajelor de gen, care se află în creştere. Cum se prezintă România la acest capitol, în context european?

Uitați de inegalitățile de rasă, care s-au făcut recent simțite pe tărâm american sub forma unor proteste de amploare. Noi europenii ne confruntăm cu altceva. La noi este predominantă disparitatea de gen. În Uniunea Europeană, în ultimii 5 ani, inegalitatea de gen s-a înrăutăţit, iar eforturile de combatere a schimbărilor climatice au obţinute puţine succese, reiese dintr-un raport recent al Eurostat. Decesele prin violenţă, atacurile, vandalismul au înregistrat scăderi. Guvernele au cheltuit mai mult pentru sistemele de justiţie, crescând încrederea în independenţa acestora. Mai mulţi oameni au putut să-şi satisfacă nevoile de bază, inclusiv prin acces la servicii de sănătate şi locuinţe adecvate. Totodată, a scăzut numărul fumătorilor şi al celor afectaţi de poluarea fonică sau a aerului, iar speranţa de viaţă a crescut. Cu toate acestea, decalajele între bărbaţi şi femei s-au adâncit. În accepțiunea specialiștilor europeni, termenul de „gen” defineşte relaţiile sociale dintre femei şi bărbaţi, care pot fi schimbate în contextul politic, geografic, economic şi cultural, spre deosebire de diferenţele biologice care sunt universale şi de neschimbat.

Raportul Eurostat relevă că, chiar dacă salariile pe oră ale femeilor se apropie lent de cele ale bărbaţilor, iar numărul acestora în parlamente şi în poziţii de conducere în companii a crescut considerabil, balanţa generală este negativă. Inegalităţile din educaţie şi de pe piaţa muncii au sporit şi mult mai multe femei, comparativ cu bărbaţii, sunt inactive economic pentru că trebuie să aibă grijă de copii sau de bătrâni. Diferența de procent în favoarea bărbaților în ceea ce privește rata angajării a fost în 2019, conform statisticii europene de 11,7 %. De asemenea, bărbații au câștigat în medie în 2018 cu 14,8% mai mult decât femeile. În plus doar circa o treime (32.1 %) din locurile ocupate în parlamentele statelor europene sunt deținute de femei. Cum se situează România în acest raport? Ei bine și cu plus și cu minus. La capitolul diferență de salarizare între bărbați și femei, România se află la cel mai mic nivel în rândul statelor comunitare, sub 5 % pentru anul 2018. Cele mai mari diferențe de salarizare le înregistrează Estonia, Germania și Cehia, toate peste 20 %. În schimb în ceea ce privește rata angajării, inegalitatea din detrimentul femeilor a crescut în România din 2014 până în 2019 la 14 %, fiind una din cele mai mari în rândul statelor UE, alături de Italia, Grecia și Malta. Forumul Economic Mondial estimează că va trebui să mai treacă aproximativ un secol până când femeile vor deveni egalele bărbaților. Ca drepturi social-economice și politice, firește.

Diferența de remunerare între femei și bărbați în formă neajustată reprezintă diferența dintre câștigurile orare brute medii plătite ale angajaților de sex masculin și ale salariaților de sex feminin, ca procent din câștigurile orare medii brute plătite ale angajaților de sex masculin. Indicatorul a fost definit ca fiind neajustat deoarece oferă o imagine de ansamblu a inegalităților de gen din punct de vedere al salariului și măsoară un concept care este mai larg decât conceptul de egalitate salarială pentru muncă egală.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.

Sursa: Eurostat