Decembrie ’89, între revoluție și lovitură de stat
Publicat de Corina Muntean, 6 decembrie 2019, 20:00 / actualizat: 27 decembrie 2019, 17:38
La conferința susținută vineri în Sala mică a Palatului Culturii din Tg. Mureș, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist, vorbitorii au subliniat că încă rămân multe necunoscute privind acele evenimente
Profesorul universitar Cornel Sigmirean de la UMFST Tg. Mureș, susține că dincolo de manipulare sau discuții despre teroriști ori influențele Rusiei sau Ungariei, este cert că românii se săturaseră și vroiau schimbarea:
Majoritatea istoricilor merg pe ideea că a fost o mișcare populară, provocată sau nu, asta putem discuta, dar participarea românilor a fost un act eroic, de mare demnitate. Că ea a fost apoi confiscată, e altceva, că un grup din vechea nomenclatură de partid a preluat puterea, generând acel organism numit ”Frontul salvării naționale”. Pe de o parte armata și populația civilă înarmată purtau un război cu teroriștii, iar victimele au fost numai din partea armatei și a populației. Astăzi însă se vorbește despre o implicare a Uniunii Sovietice și a Ungariei. Sunt lucruri dovedite pe ceea ce înseamnă raționamente, și în niciun caz nu e o teorie a conspirației.
Pe de altă parte, directorul Institutului de Istorie de la Chișinău, Gheorghe Cojocaru, susține că Revoluția română a fost trăită cu aceeași intensitate de românii de pe ambele maluri ale Prutului.
El afirmă că cea mai importantă sursă de informare a românilor moldoveni a fost Radio Europa Liberă, și că datorită Perestroikăi lui Mihail Gorbaciov în Rusia, revoluția română putea izbucni nu la Timișoara ci la Iași sau chiar în Chișinău:
Chișinăul a ieșit în stradă atunci, pentru a-și manifesta solidaritatea cu cauza românilor. În chestiunea efectelor pe care mișcarea din București a avut-o asupra viitoarei Republici Moldova, într-o anumită privință, deși este riscantă această afirmație dar mi-o asum, putem spunem că evenimentele acestea de schimbare în întreg spațiul românesc au început la Chișinău. Perestroika a deschis posibilitatea de a ne spune păsul. Înainte de decembrie ’89 am obținut o libertate de expresie pe care românii de aici n-o aveau, am obținut legiferarea limbii române ca limbă de stat, trecerea la alfabetul latin, dreptul de a ne însuși o istorie o istorie adevărată. Se spune că dacă nu începea totul la Timișoara, Iașiul era pregătit să iasă în stradă, însă, adaug eu, poate Chișinăul…
Cei 40 de istorici și cercetători din Italia, Republica Moldova, dar și din București, Cluj, Alba Iulia sau Oradea, prezenți la Tg. Mureș și-au exprimat speranța că specialiștii vor avea până la urmă acces la arhivele Securității.
Potrivit lui Cornel Sigmirean, în acest fel, după studiul milioanelor de file dispuse în dosare lungi, ale arhivelor fostei Securități, poate vor afla adevărul despre primii 5-6 ani de după evenimentele din 1989 din România.
Valeriu Russu
