Femeile din Reghin păstrează tradiţia cămăşilor tradiţionale de pe Valea Mureşului
Publicat de Rotar Mirela, 24 iunie 2025, 11:16
Un grup de femei pasionate de porturile populare străvechi a iniţiat, în anul 2023, de Ziua Iei, un proiect denumit „Atelierul Cămăşii cu Ciupag”, cu sprijinul Casei de Cultură şi a Muzeului Etnografic ”Anton Badea” din Reghin.
Ciupagul este partea de sus a iei, din zona gâtului, care are cusături deosebite, de culoare roşie.
În zona Văii Mureşului Superior şi a Văii Gurghiului, femeile văduve purtau cămaşa cu ciupag negru, iar, cu timpul, au apărut cămăşi cu ciupag albastru sau maro, însă cele roşii sunt predominante, spune pentru Radio Tg.Mureș coordonatoarea activităţilor şezătorii, Felicia Daniela Bugnar :
,,În data de 24 iunie împlinim doi ani de la deschiderea şezătorii, în care activăm aproape 20 de persoane. Nu reuşim să ne întâlnim chiar toate de fiecare dată, dar ne străduim. Avem un proiect foarte frumos, ‘Cămaşa cu ciupag şi catrinţa cu trup vânăt’, unde avem mai mult de 10 persoane, poate până în 15 persoane care deja lucrează la ciupag. Avem în plan şi catrinţele, dar încă n-am ajuns să lucrăm şi la ele.”
În privinţa modelelor alese, Felicia Daniela Bugnar a spus că o sursă de inspiraţie a fost o expoziţie a Muzeului „Anton Badea” din Reghin, care deţine numeroase cămăşi cu ciupag :
,,Am luat o parte din modelele de la muzeu, însă ne-am inspirat şi dintr-o fotografie a Mădălinei Mariş, o fotografie în care bunica ei era îmbrăcată în cămaşă cu ciupag. Fireşte că a fost o adevărată aventură ca să scoatem modelul de pe acea fotografie. E un model deosebit la care lucrez şi eu acum. Mai avem un model de pe Valea Gurghiului, cusut de Gabriela Suciu, apoi Lia Moldovan care, tot aşa, coase o cămaşă de pe Valea Gurghiului, ea având rădăcinile în partea aceea.”
Muzeul Etnografic ”Anton Badea” din Reghin deţine o colecţie impresionantă de cămăşi, dintre care trei sunt cu adevărat deosebite, fiind incluse în tezaurul naţional.
Două dintre cămăşile de tezaur provin de la Logig, un sat din județul Mureș, iar ambele sunt de la începutul secolului XX.
Autor: Sanda Vițelar
