Fermierii încurajați să depoziteze fertilizatorii naturali, potrivit normelor europene

Publicat de Corina Muntean, 6 iunie 2019, 16:27 / actualizat: 6 iunie 2019, 20:29

Banca Mondială a împrumutat România cu 50 de milioane de euro în cadrul unui proiect care vizează reducerea poluării cu nutrienți. Reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor, care au implementat proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” s-au aflat azi în jud. Mureș pentru a transmite autorităților din Mureș și Harghita modul în care se pot implica.

Coordonatorul proiectului, Ion Mețiu, a explicat că autoritățile locale sunt invitate să sprijine fermierii locali învederea colectării gunoiului de grajd:

Investițiile pe care le realizează acest proiect sunt pentru a sprijini gospodăriile de subzistență, prin autoritățile locale, pentru face un management bun a gunoiului de grajd, și prin care noi încercăm să schimbăm un pic comportamentul fermierilor. Dacă vorbim de investiții, noi am lansat un apel iar cine dorește, poate depune note în vederea realizării de astfel de investiții în comuna dumnealor. În județul Mureș au depus cereri, comunele Iernut, Batoș, Miercurea Nirajului și Bichiș. La faza actuală Batoș și Miercurea Nirajului au depus proiectul tehnic, la Bichiș colegii mei au solicitat clarificări și vor intra în licitațiile doi sau trei, iar Iernutul a solicitat amânarea depunerii proiectului tehnic.  

Gunoiul de grajd este considerat cel mai prețios îngrășământ, conținând întregul complex de nutrienţi necesar plantelor cultivat.

Totuși, directorul Agenției de Protecția Mediului Mureș, Dănuț Ștefănescu, a explicat că azotul, în cantitate excedentată devine poluator, indiferent de unde vine, de la gunoiul de grajd sau de la fertilizatorii chimici:

Se poate face și un exces de aceste îngrășăminte, care se regăsesc atât plantele care le mâncăm cât și prin sol, ajung în apa în apa freatică. Afectarea cu nitrați în județul Mureș apare în special acolo unde au fost marile ferme, în perioada trecută, precum ferma de porci de la Gornești sau este Crăieștiul care tot așa a avut ferme mari. Rămân gospodăriile populației, unde încă nu putem vorbi de un management corect al deșeurilor. Aici intervine proiectul, pentru ca gunoiul acela, care se pune în spatele casei sau lângă fântână, să fie dus pe aceste platforme, ca după fermentare să fie luat, dus pe câmp și să fertilizeze solul.

”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” a fost implementat ca proiect pilot între 2002 și 2007, ulterior extins la nivel național până în 2017, iar acum este în fază de finanțare adițională, care va dura până în 2022.
Proiectul are o finanțare de 50 milioane de euro, împrumut de la Banca Mondială, din care 35 milioane în infrastructura și logistică, 6 milioane pentru monitorizarea calității apei de către Apele Române și 2 milioane pentru comunicare.

Valeriu Russu