Unirea Principatelor române a demonstrat la nivel de popor valabilitatea expresiei ”unde-s 2 puterea crește”

Publicat de Corina Muntean, 24 ianuarie 2023, 07:17

În doar 3 decenii de la actul Unirii din 1859, situaţia s-a schimbat radical în bine pentru locuitorii celor două provincii.

Cu un deceniu înainte de unirea cu Ţara Românească, Moldova era un stat mic, de circa 38 de mii de km pătrați, cu o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori și cu un PIB per capita echivalent cu 500 USD la nivelul anului 2000. Situaţia era cauzată de faptul că în mai puţin de un secol pierduse mai mult de jumătate din suprafaţa şi populaţia sa, prin anexarea de către habsburgi a Bucovinei în 1775 şi a Basarabiei de către imperiul Ţarist în 1812.
În acele vremuri, sistemul monetar al Moldovei era stăpânit de un haos, cauzat, în principal, de absența unei monede naționale. În 1859 însă, românii din cele 2 provincii aveau să-şi vadă visul împlinit: un nou stat rezultat din unirea Moldovei cu Țara Românească. Acesta avea o suprafață de aproximativ 123.700 km pătrați, 3,9 milioane de locuitori și un PIB per capita echivalent cu 550 USD la nivelul anului 2000, la paritatea puterii de cumpărare. Vor mai trece însă nouă ani până când noul stat va avea monedă proprie (în 1867 s-a emis legea înființării monedei, iar în 1868 s-a pus în circulație).
La acea dată, monedele aflate în circulație în Principate erau: lirele turcești, polii rusești, ducații austrieci, șvanții. Exista, totuși, o echivalare cu un leu fictiv (o monedă de cont) ce se diviza în 40 de parale. Etalonul-aur era ducatul olandez, care valora 31 de lei fictivi și 20 de parale, arată într-un articol de profil site-ul analizeeconomice.
În martie 1866 economia Principatelor înregistra o tendinţă ascendentă, numărul firmelor atingea 72 de mii, exporturile ajungeau la valoarea de 116 mil. lei (echivalent a 37 tone de aur, 1 kg. aur = 3.100 lei), importurile se ridicau la circa 71 de milioane, iar bugetul statului ajungea la valoarea de 59 mil. lei (echivalent a 19 tone de aur). În 1878, după câştigarea Independenţei, teritoriul noului stat ajungea la o suprafață de aproape 130 mii km pătrați. Populația atingea la acea dată cifra de 4,5 milioane, PIB-ul per capita era echivalent cu 680 USD la nivelul anului 2000, iar veniturile bugetare ajungeau la 117 milioane de lei. Exporturile atingeau valoarea de 217 mil lei (echivalentul a circa 70 tone aur), iar importurile 306 mil. lei. Creştea deficitul comercial, în principal, din cauza importurilor de produse cu valoare adăugată mare. Datoria externă atingea valoarea de 393 mil. lei.
Anul 1889 găsea Regatul României în plină dezvoltare economică. Populația țării atingea la 5,25 mil. de locuitori iar PIB-ul per capita era echivalent cu 850 USD la nivelul anului 2000. Comerțul exterior își păstra deficitul ridicat, de circa 93 mil. lei, din cauza importului de tehonologie. La acea dată, în țară se desfășura un amplu program de construcție și extindere a căilor ferate. Datoria externă se situa la aproximativ 800 mil. lei, iar veniturile bugetare atingeau valoarea de 160 mil. lei. În numai treizeci de la Unirea Principatelor, Regatul României își consolidase statul, legile și instituțiile.
Încet, dar sigur, economia creștea, atingând maximul de prosperitate în preajma primului Război Mondial. Se pregăteau condiţiile pentru următorul act istoric: Marea Unire.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.