În România, munca decentă este confundată cu salariul mai mare

Publicat de Corina Muntean, 7 octombrie 2019, 15:21

Astăzi este marcată în întreaga lume „Ziua Muncii Decente”.

În România datele statistice arată că stresul este principala afecţiune prezentă la tot mai mulţi angajaţi, programul clasic de muncă de opt ore se transformă în tot mai multe cazuri în 10 sau 12 ore pe zi.
Acest lucru îi determină pe români să plece la muncă în străinătate, unde sunt mai bine plătiți, chiar dacă nu au întotdeauna cele mai bune condiții de muncă.

Președintele CNSLR Frăția Mureș, Călin Cociș, deplânge dispariția, de 15 ani, a coșului minim de consum lunar, un bun indicator al decenței ecomonice românești:

Pentru salariații care pleacă să muncească în alte țări, sunt multe situațiile în care nu se duc pentru o muncă mai decentă ci mai bine plătită. Dacă ar trebui să discutăm de un salariu decent sau de salarii suficiente pentru un trai decent, cred că ar trebui să ne gândim la o prevedere legală care era în România, până în anul 2004, și prin care se stabilea ”Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent”. Noi, sindicatele am solicitat de-a lungul timpului ca acest indicator să fie unul de referință atunci când se stabilește nu numai salariul minim pe economie, pentru că acest indicator poate fi folosit de către sindicate și în negocierile contractelor colective de muncă la toate nivelurile.

Călin Cociș mai spune că angajatorii au fost obligați de guvernanți să crească salariul minim pe economie și astfel patronii au fost nevoiți să acorde salarii peste puterile lor financiare:

Faptul că structurile patronale nu sunt bine colagulate și nu sunt foarte prezente în dialogul social tripartit, a lăsat loc la creșteri salariale arbitrare care probabil aveau ca scop oferte electorale. Dar avem Inspecția muncii, care poate să verifice dacă securitatea și sănătatea în muncă sunt respectate de către fiecare angajator – bineînțeles și de către angajat. Marea problemă este nivelul redus al investiției angajatorilor în ceea ce privește sănătatea și securitate la locul de muncă. Avem și noi, sindicatele, o parte de vină, în sensul în care încă în multe domenii ne zbatem pentru acordarea unor sporuri pentru acele locuri de muncă unde există noxe.

Potrivit inspectorilor de muncă, bolile profesionale sunt cu totul altele faţă de cele întâlnite în urmă cu 50 de ani, când cele mai multe locuri de muncă presupuneau o activitate fizică. Situaţia s-a schimbat însă, inclusiv programul de muncă, mii de români muncind între 8 şi 10 ore pe zi.

Valeriu Russu